La Livezi, Ştefan Verdeş investeşte în tradiţii şi patrimoniu şi reface vechiul local al Căminului Cultural

Căminul Cultural din satul românesc a constituit şi vârful de lance al unui tip de propagandă culturală puternic axată pe problemele de zi cu zi – de natură medicală sau igienică sau presupunând de cele mai multe ori aptitudini practice, tehnice şi de rezolvare a problemelor. Aceasta presupunea şi producţia unui anumit tip de informaţii referitoare la diseminarea diferitelor cunoştinţe de specialitate, foarte importante pentru supravieţuirea la nivel local. Din acest motiv trebuie să evidenţiem că rolul principal pe care l-a jucat Căminul Cultural a fost cel de spaţiu dedicat culturii materiale.

Dar nu era vorba numai despre supravieţuire. Căminul Cultural nu era conceput ca un spaţiu exclusivist, închis sau având legătură doar cu munca; el devenea treptat un centru unde se desfşurau diverse activităţi recreaţionale cum ar fi sărbătorile săteşti, proiecţiile de filme sau căsătoriile.

Ca spaţiu secular şi administrativ distinct, Căminul Cultural a reuşit să se desprindă de vechile tradiţii, cuprinzând activităţi din afara bisericii şi a sferei de influenţă a acesteia. Un alt aspect foarte important l-a constituit faptul că acesta era separat şi de şcoala locală, chiar dacă avea legături puternice cu sistemul educaţional tradiţional. El oferea un spectru cultural mai variat şi găzduia numeroase activităţi care nu beneficiaseră niciodată de un spaţiu al lor. Era mai spaţios decât o sală de clasă şi mai puţin preocupat de diferenţierile pe criterii de sex şi grupă de vârstă, care constituiau norma la vremea respectivă. În funcţie de oraş, de sat sau de dărnicia primarului, dimensiunea, arhitectura sau dotările Căminului Cultural variau foarte mult.

Ce s-a întâmplat cu Căminul Cultural în România s-a întâmplat cu întreaga cultură românească după 1989. Rezultatul final a fost dispariţia fondurilor alocate Căminelor Culturale de pe întreg teritoriul ţării. Clădirile şi dotările au fost dintr-o dată neglijate cu desăvârşire, fiind forţate să dobândească o orientare comercială mai pronunţată, să îşi schimbe destinaţia în restaurante sau cluburi sau să se confrunte cu propria dispariţie. Clădirile au fost imediat canibalizate de diverse interese şi au început să devină progresiv centre ale imperialismului cultural.

Numai că la Livezi lucrurile nu au rămas aşa. Primarul Ştefan Verdeş a insistat pentru modernizare acestei construcţii pentru readucerea conceptului de Cămin Cultural în Valea Olteţului, pentru a valorifica tezaurul de tradiţii din această localitate boierească.

“Se lucrează din plin la reabilitarea Căminului Cultural care ajunse efectiv o paragină. Va fi un club al satului, o investiţie care să redea scopul iniţial al acestor edificii. De cultură, informare, socializare, de a redeveni inima satului, păstrătoare a patrimoniului imaterial şi material al comunei Livezi. Lucrările sunt în grafic şi sperăm că în această vară se vor finaliza. Vom relua ideea de ansambluri folclorice, vom reda sărbătorile acestei localităţi frumuseţea şi farmecul de altă dată”, spune edilul din Livezi.

AP

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *