La doi ani de la declararea Limes Dacicus, sit UNESCO, acesta riscă să fie diviziat în două, grație unei decizii controversate a Ministerului Culturii

Limesul Daciei, adică granița Imperiului Roman, a devenit în urmă cu 2 ani parte din rețeaua globală de situri UNESCO: sute de situri din 16 județe, printre care şi Hunedoara, au şansa acum să fie mai bine protejate și promovate la nivel mondial.

Limesul Dacic, cel mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa, a devenit de-a lungul existenței provinciei un sistem defensiv foarte complex, cu caracter de unicat. În pofida complexității sale aparte și a volumului foarte mare de muncă, consorțiul format în cadrul programului național LIMES a dus la bun sfârșit o misiune pe care mulți o considerau imposibilă.

Echipa coordonată de Muzeul Național de Istorie a României, formată din specialiști ai instituției noastre, alături de specialiști de la Facultatea de Istorie a Universității din București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, Muzeele Județene din județele unde se află aceste vestigii, printre care și Vâlcea, au lucrat la documentațiile acestui proiect,  reprezentând un traseu de aproximativ 900 km, începând de la Drobeta până la Sucidava, apoi de-a lungul râului Oltului, de la vărsarea acestuia în Dunăre și până la Hoghiz, incluzând și așa-numita linie transalutană, de la Râșnov până la Dunăre

Muzeul Județean ”Aurel Sacerdoțeanu” împreună cu partenerii săi, în special Consiliul Județean Vâlcea, coordonați de profesor dr. Claudiu Tulugea, a contribuit la documentarea și cercetarea castrelor și așezărilor de la Arutela, Rădăcinești, Racovița, Copăceni și Buridava-Stolniceni.

În schimb a apărut o ”problemă gravă” pe care o semnalează Claudiu Tulugea și anume încercarea de a sparge ”Limesul Dacicus” în două părți, cu coordonare la Cluj și la București.

”Nu putem diviza apărarea din Dacia a Imperiului Roman. Nu putem avea două centre. Fostul ministru al Culturii a avut ideea nefericită, zic eu, de a diviza Limesul Dacic în două componente și implicit două administrări. Dacia Interioară, din interiorul Arcului Carpatic și Limes Alutan, zona de Vâlcea, să fie administrate de Cluj și Limesul Danubian, toate castrele dunăreane și Valul lui Traian din sudul Basarabiei să revină Bucureștiului. Ceea ce este complet neinspirat și cred că în asentimentul meu sunt majritatea celor care au muncit pentru acest proiect. Dacia și mai ale Limesul Dacic trebuie privit ca pe un întreg, care nu are voie să fie împărțit”, spune prof. Tulugea.

Limesul Daciei, adică granița Imperiului Roman, a devenit în urmă cu doi ani, parte din rețeaua globală de situri UNESCO: sute de situri din 16 județe, printre care şi Vâlcea, au şansa acum să fie mai bine protejate și promovate la nivel mondial.

Dosarul conține 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite  de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale,  în 16 județe din ţară.

Documentaţia a presupus efortul unui vast colectiv multidisciplinar, cu  arheologi, arhitecți, istorici, urbaniști, geografi şi peisagiști. Cercetările arheologice demarate la sfârșitul secolului al XIX-lea, au continuat şi s-au intensificat în ultimii ani în cadrul Programului Național Limes, sub coordonarea Comisiei Naționale Limes.

Conform structurii cerute de UNESCO, s-au realizat analize complexe privind autenticitatea și integritatea siturilor, starea de conservare, managementul, precum și cu fundamentarea relevanței siturilor pentru întreaga umanitate.