Județul Vâlcea se îmbogătește cu a 7 -a stațiune turistică

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat marți proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea atestării orașului Horezu (județul Vâlcea) ca staţiune turistică de interes național și a localităților Brezoi (județul Vâlcea) și Uricani (județul Hunedoara) ca stațiuni de interes local.

„Menționăm că propunerile au fost validate ca urmare a unor vizite în teren, efectuate de specialiștii din cadrul MEAT, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, fiind îndeplinite criteriile minime obligatorii pentru atestarea celor trei orașe ca stațiuni turistice, după caz, de interes național și interes local, precizează Ministerul Economiei într-un comunicat de presă.

Documentul mai notează că localităţile atestate vor putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes național, respectiv local, şi vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică.

„Avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate ca staţiuni turistice vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică și creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone”, mai precizează Nota de fundamentare.

Oraşul aflat la confluenţa a două regiuni istorice cu puternice tradiţii în zona alpină a Vâlcii, a reuşit în ultimii ani doar, să existe pe harta României, să schimbe ponositul oraş industrial de final de veac XX, într-un cochet centru cultural şi urban, redefinindu-se pe geografia Vâlcii şi pornind serios pe axa turistică.

Brezoi este fostul oraş de graniţă de până la 1900, un colorit pestriţ de italieni veniţi în industria forestieră, cap de mocăniţă până la 1950, un compozit industrial care combina atât căutători de aur, lemnari, plutaşi, tot felul de bande de hoţi, ciobani, un oraş extrem de “pastelat” semânând mai degrabă vechilor orăşele ale vestului american decât unul românesc.

Bogaţii erau de regulă proprietarii de păduri, şi hanuri, un fel de antreprenori locali care făceau şi legea în zonă. Anii comunismului au industrializat masiv zona şi au construit aici, un fel de urbanism proletar, înrădăcinând coloniile de muncitori care au venit fie în industria extrarctivă, fie forestieră, fie hidrotehnică, odată cu regularizările de pe râul Lotru.

Colaspsul celor 3 industrii după 1990 a dus un declin uriaş al vieţii locuitorilor, al oraşului, Brezoiul devenind nu doar un oraş prăfuit dar chiar un pol al sărăciei pe harta Vâlcii.

Brezoiul azi, cu o singură excepţie, este un oraş cochet, curat, cu străzi frumoase, mărginite de flori, arbuşti, case renovate, pensiuni în creştere, cu piste de biciclete în construcţie, chiar şi blocurile socialiste au fost domesticite prin tot felul de picturi.

Un oraş în care tranzitul pe Valea Lotrului foarte crescut în ultimii ani îşi pune amprenta, prin dezvoltarea industriilor conexe turismului. Brezoiul a devenit un centru cultural, având cel mai reuşit festival internaţional de blues, care a încheiat 3 ediţii şi o pregăteşte pe a patra..

Există o dinamică a serviciilor în micul oraş de munte, un patrimoniu redescoperit, spaţii de agrement de la Gura Lotrului şi până la Vasilatu. Administraţia este precoupată pentru a spori confortul urban şi pentru a face din Brezoi o staţiune turistică montană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *