Izvoarele de Aur de la Olăneşti s-au învolburat rău în ultimele zile

Da, deşi i s-a spus, în repetate rânduri, omului de afaceri Maria Tudor că este cel mai prost lucru, cea mai neinspirată decizie de marketing să pună acea taxă în mod vizibil, acest lucru fiind interpretat, de o largă pătură a maselor, chiar majoritatea, ca fiind ostentativ,  ea nu a dorit să asculte.

Da, explicaţia raţională a Mariei Tudor are partea ei de argumente solide – că acea taxă se regăseşte în salariile medicilor, în tratamentul apei, în analize etc., dar toate acestea nu ţin în faţa emoţiei, mai ales că vin în Oltenia, după un socialism deschis. Şi mai ales când taxa e afişată demonstrativ şi se joacă cu lacătul pe uşă. Era greu să fie inclusă în preţul tratamentului, iar cei care veneau sporadic în staţiune să fie lăsaţi în plata lor să guste un pahar?

Oricum, personal, nici picat cu ceară nu aş pune aşa ceva în gură.

În fine, emoţia naţională nu a putut fi stăvilită, această lipsă de tact a dus-o pe Maria Tudor în cel mai demonizat spaţiu social. Deşi, vorbind direct, nu mai puţin de 1000 de oameni lucrează pentru firmele familiei Tudor – îi cunosc pe mulţi dintre aceştia şi, sincer, sunt oameni de toată isprava.

Am stat mult pe gânduri dacă e cazul să scriu câteva rânduri, în afara celor oficiale, despre subiectul acestei săptămâni, mai ales că am cunoscut-o personal pe Maria Tudor şi oricând aş fi putut fi acuzat de subiectivism şi de cei mulţi, aflaţi de o parte a baricadei, dar şi de cei puţini, de dincoace de ea. Am scris chiar în acea seară ceva, dar apoi m-am oprit şi am privit fenomenul iacobin al Facebook în cazul Mariei Tudor.

Din păcate, toate comentariile au vizat strict izvoarele de la Olăneşti şi lacătele de acolo. Nu s-a scris un cuvânt urât despre Uzina Mecanică, o societate care are o piaţă de export bună în Germania şi care, dacă ar fi rămas militară, era azi praf şi pulbere. Nu s-a scris nimic urât despre hotelul Riviera din Mamaia, un hotel apreciat de mulţi turişti vâlceni care au fost acolo. Nu, decât atât:

Izvoarele de la Olăneşti. Familia Tudor trebuie să se gândească bine, pentru că aici s-a greşit. Nimeni nu are nimic împotriva concesionarului dacă acesta ştie când să fie darnic şi deschis drumeţilor. De-a lungul istoriei, au fost arendaşi care au ridicat ziduri înalte în jurul unei livezi de meri şi au alergat cu furcile pe copiii care voiau să guste dintr-un măr frumos, dar au fost şi arendaşi care au oferit oricărui trecător un măr frumos, roşu, cu rouă pe el.

Nu sunt economist, nu sunt nici mare psiholog, dar spun atât: dacă Maria Tudor ar fi ştiut să gestioneze altfel izvoarele de la Olăneşti, găsind exact calea de a accesa sau de a ieşi în întâmpinarea atavismului (să-i spunem socialist) al maselor, poate că săptămâna trecută era nu înjurată, ci chiar susţinută.

Acum, din punctul meu de vedere, Maria Tudor este obligată să stea la masă cu economişti sau cu orice prieteni reali şi sinceri pe care îi are şi să găsească soluţii pentru izvoarele de la Olăneşti. Dacă nu o va face, din păcate, iacobinismul maselor va creşte, mai ales că, prin audierile de la Parchet, Maria Tudor apare acum ca un om vulnerabil.

Mihai IONESCU