Iubitorii de natură sunt invitați la Lungești pentru a admira cea mai mare rezervație de liliac sălbatic din România
Primarul Tiberiu Costea spune că în perioada următoare urmează un spectacol cu adevărat mirific, atunci când liliacul sălbatic din comună va înflori.
”Toți iubitorii de natură, cei care respectă natura, care ocrotesc natura, sunt așteptați la noi să vadă acest frumos spectacol de culoare. E drept ca natura este ceva mai întîârziată în această perioadă, a nins chiar în ultimele zile. Dar în urnmătoarele săptămâni lialiacul sălabatic va înflori. Cei care doresc să vină, nu au ce regreta”, spune Costea.
Lungeşti, cea mai „lungă” comună din judeţul Vâlcea (28 kilometri) – că doar blazonul trebuie respectat, are comori cât ar cuprinde un manuscris, de la istorie până la minunile naturii, un tezaur prea puţin cunoscut, dar care argumentează că Vâlcea este chiar şi cel mai frumos tărâm al României.
Iar dacă românii au auzit de Ponoare şi de rezervaţia de liliac sălbatic de acolo, iată că la Vâlcea, la Lungeşti, există o arie uriaşă, o rezervaţie Sit Natura 2000 de liliac sălbatic. Aurul naturii, care, primăvara, trimite minuni aromatice în arealul Lungeştiului.
Da, la Lungeşti există cea mai întinsă rezervaţie de liliac sălbatic din România, din păcate rămasă nepromovată, dar pe care primarul Tiberiu Costea doreşte să o includă în aria de prezentare a localităţii.
„Avem două rezervaţii naturale cu plante unice sau cel puţin foarte rare şi pe care nu le găseşti oriunde, la această latitudine. Fac parte din zestrea noastră, a Vâlcii. Lumea de aici ştie dintotdeauna de această pădure de liliac sălbatic. Din păcate, la nivel naţional, este cunoscută doar cea din Ponoare. Avem şi noi, şi nu doar atât. Avem şi berze negre, şi specii de arbori unici aici, în Lungeşti”, spune Costea.
Pădurea de liliac de la Lungeşti ar putea fi cea mai mare rezervaţie botanică de acest gen din România, deşi, până acum, este oficial recunoscută doar cea din Ponoare. La Lungeşti, rezervaţia se întinde pe 38 de hectare.
Liliacul sălbatic creşte în 2 rezervaţii naturale de pe teritoriul comunei Lungeşti:
1. Rezervaţia naturală mixtă situată în Piemontul Getic, în bazinul Pârâului Tisa Mare, afluent de stânga al Pârâului Mamu, la altitudinea de 220 – 298 metri. Conservă habitate naturale de pădure panonică de Quercus petraea şi Carpinus betulus (gorun şi carpen), cu exemplare seculare de gorun şi specia rară de arbust Ruscus aculeatus şi liliac sălbatic. Tulichina (Daphne mesereum) – la cea mai joasă altitudine din ţară. Elemente de faună, respectiv avifaună, care necesită protecţie strictă, ca ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, şorecarul etc.
2. Rezervaţia naturală mixtă situata în Piemontul Getic, în bazinul Pârâului Silea, afluent de stânga al Pârâului Mamu, la altitudinea de 220 – 290,5 metri. Conservă habitate naturale de gorun şi carpen, cu exemplare seculare de gorun şi specia rară de ghimpe (Ruscus aculeatus). Din faună, avifauna este reprezentată prin barza neagră, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, şorecarul, specii care necesită protecţie strictă.
Acesta este Lungeştiul, comuna care dansează cu Mamu şi aşază Vâlcea pe un piedestal al Buzeştilor, o localitate a viţei nobile, a Brâncovenilor, un patrimoniu uriaş, o poveste de frumos a acestui judeţ.
Liviu POPESCU
