Istoria celei mai mari Hidrocentrale de pe râurile interne din România

Un excelent material redat impecabil de prof.dr. Gheorghe Ploaie

Se împlinesc în această vară 50 de ani de la începerea lucrărilor (1966) la Hidrocentrala Lotru-Ciunget.

La început au sosit pe aceste meleaguri topometriștii (pentru măsurători) și geologii (pentru descifrarea riscurilor geologice, sub oblăduirea Acad.Ion Băncilă). Apoi au venit liniorii care au construit linia de înaltă tensiune Sadu-Ciunget de 110kV, care aducea energia electrică necesară lucrărilor.

După aceea au venit constructorii, instalați la început în rulote, apoi în barăci. În paralel și-au făcut apariția artificierii, odată cu ei s-a auzit strigătul de avertizare ”Ardeee…”, și care cu forța dinamitei au construit drumurile de acces și amplasamentele barajelor, castelul de echilibru și centrala de la Ciunget, șoseaua asfaltată până la Voineasa, Vidra1drumul pe Valea Latoriței și drumurile de acces la barajul Vidra pe Valea Mânăileasa și prin Cataractele Lotrului, unde viaductul aruncat peste vijeliosul Lotru a intrat în istorie. S-a început cu amenajarea sediului Șantierului ICH Lotru din Voineasa și a celor peste 32 de puncte lucru, unde aveau să fie găzduiți în barăci cu etaj, apă caldă și încălzire centrală peste 12.000 de lucrători. Pentru ei s-au construit cantine, cluburi muncitorești, cinematografe și biblioteci. Constructorii veneau de la Bicaz și Argeș, iar de la Lotru au plecat la Sebeș, la Someș sau Siriu, la Râul Mare- Retezat sau Bistra-Poiana Mărului.

La Lotru, proiectantul ISPH, șefii de proiect Victor Sabovici și B. Borisevici, au gândit și dezvoltarea turistică a zonei (Arh. A.Oprea), astfel că amplasamentele de la Voineasa și Vidra au fost construcții definitive, care au devenit ulterior Stațiunile balnoeclimaterice Voineasa și Vidra. A fost un efort extraordinar în realizarea celor 7 baraje și cele 3 centrale hidroelectrice, dintre care cea de la Ciunget, amplasată în inima muntelui la 100m adâncime întrece orice imaginație.

Vidra2La acestea se adaugă peste 160km de galerii săpate în inima munților. Numai cine a lucrat la Lotru poate înțelege eroismul, sacrificiul, fraternitatea și dăruirea cu care au lucrat constructorii. Director general a fost la început ing.Gh. Cocoș, urmat de ing. Dan Predoiu, Șeful Șantierului Baraj Vidra a fost ing. Solly Kamenitzer, Șeful Șantierului Captări sud, inclusiv barajele Galbenu și Petrimanu a fost ing. Mihai Tarța, captările din zona Nord au fost conduse de ing. Traian Sabău, iar Atelierele centrale de la Capra Foii au fost conduse de N. Domnescu, un excelent organizator.

Lucrările de construcție a Coloniei Voineșița, devenită ulteerior stațiune turistică, au fost dirijate de ing. Eroftei Regman. La Uzina Lotru au condus lucrările ing. Păunescu și ing. David Bucur. Au mai condus diverse servicii inginerii: Emil Podhorodetschi, Zbarcea, Panaite, Cornel Josan, Lazăr – mecanic șef, Gündisch – energetic șef, F.Cîrlea și mulți alții.

Alături de aceștia au trudit sute de ingineri, economiști, maiștri, mecanici, electricieni, sudori, mineri, zidari, fierari-betoniști, strungari, dulgheri etc. Un cuvânt deosebit se cuvine să rostim pentru ”șoferii iadului”, cei care au transportat toate materialele, utilajele și oamenii în condiții grele și periculoase, atât vara cât și iarna.

Vidra3Totodată s-a construit un liceu, un dispensar, a luat ființă serviciul medico-sanitar cu sală de operații, laborator și radiologie, unde lucrau mai mulți medici, sub conducerea Dr. Stanciu. Despre această epopee, desfășurată cam în zece ani, au scris Ilie Purcaru – în ”Țara Loviștei”, V.Hossu-Longin – în ”Țara Lotrului”, Tr.Coșovei – în ”Să mai văd odată Lotru”, precum și mulți jurnaliști de la ”Secera și ciocanul” de atunci, ”Orizont” și ”Lumina de pe Lotru”- primul ziar apărut la Voineasa, pe Valea Lotrului.

S-au realizat și două filme cu scene din timpul lucrărilor: ”Muntele ascuns” – filmul de debut al actorului Horațiu Mălăele și al regizorului A. Cătălin-Băleanu, cu George Constantin, Tamara Crețulescu, Dana Comnea, O.Cotescu, Șt.Tapalagă etc. și filmul ”Pentru că se iubesc” cu Alexandru Repan, Ilinca Tomoroveanu și Emm. Schaefer.

Constructorii, veniți din toată țara, dar și din Valea Lotrului, s-au confruntat adesea cu vitregiile naturii, cu inundațiile din 1970 și 1975, cu avalanșe, cu înzăpeziri, cu avarii la liniile electrice pe vreme de furtună. Au fost dominați de spiritul de echipă, dar și de câștigurile substanțiale. Au fost și accidente cumplite colective: avalanșa de pe valea Latoriței, unde au pierit 7 lucrători (vezi monumentul ”Șapte cruci”) sau exploziile frontului de lucru în subteran la Groapa Seacă (1974) și Bistricioara (1981), unde au pierit echipe de mineri.

VidraȘi-au jertfit viața în total 75 de oameni…Tot în marele șantier s-au întemeiat familii și s-au născut peste 1200 de copii, dar s-au produs și destrămări de căsnicii și chiar două crime. Viața socială a fost nu numai frumoasă, dar și dură …

Spațiul nu-mi permite să redau toată atmosfera de lucru, de dăruire pe care am resimțit-o alături de acești minunați oameni. Ecourile exploziilor dinamitei ca și uruitul marilor utilaje s-au stins de mult în Valea Lotrlui, dar vor rămâne în sufletul celor înfrățiți cu șantierul, până la sfârșit.

Majoritatea care au lucrat la Lotru se odihnesc la pensie, o parte au trecut la odihna veșnică…Utilajele au ajuns la fier vechi și s-au topit pe alte meleaguri. După plecarea constructorilor s-au finalizat lucrările la Stațiunile Voineasa și Vidra, sub îndrumarea ing. Marian Mirea, iar în 1980 s-a dat în folosință Hotelul Lotru, cu 400 locuri, iar mai apoi și celelalte: Brădișor, Lotrișor, Vidra, Voineșița și Poenița ajungându-se la circa 1800 locuri de cazare, cantină, restaurante, baruri, magazine și sală de spectacole.

Acum se află în părăsire după ce 300 de oameni au lucrat acolo până prin 1996…

Măreție și decădere prin indiferența unor conducători…Postarea de față nu este o nostalgie comunistă ci un modest elogiu adus constructorilor care ”au lucrat la Lotru”, lăsând în urmă cea mai ieftină energie electrică, fără de care nimic nu se mai poate realiza astăzi!

Gheorghe Ploaie

7 comments

  • DOINA OLARU

    Am citit cu interes articolul dumneavoastra, domnule profesor !
    Ieri am fost in zona Hidrocentralei Ciunget si pe Transalpina .
    Am o curiozitate: de ce Hidrocentrala Ciunget , asa cu o stim de multi ani, cu acesta denumiere ,se numeste acum Uzina Dorin Pavel !??? Nu ammai vazut nicaieri scris Hodrocentrala Ciunget .
    Va multumesc !
    Doina Olaru

    • admin

      Dorin Pavel este părintele hidrotehnicii româneşti, este cel care a gândit proiectul hidro Ciunget

      • Ploaie Gheorghe

        Mulţumesc, Vilculescu Ioana, pentru aprecieri; am trăit cu eroismul constructorilor în suflet alături de ei, ca profesor la Liceul din Voineasa, unde am ajuns prin repartiţie guvernamentală şi am rămas 19 ani până la *aglomeraţia* din decembrie 1989. Am lucrat cu pasiune şi iulie 1983 am lansat cartea Valea Lotrului, itinerare înţelegând noile valenţe turistice ale Văii Lotrului. De curând am finalizat o nouă hartă turistică a Văii Lotrului, cu toate pensiunile și pârtia de ski de la Vidra, în ideea revigorării prin turism a Văii Lotrului de care mi-am sufletul.

  • Nistor Emil

    In urma cu cativa ani am ajuns din intamplare la lacul Vidra si am fost foarte impresionat de acest urias lac dintre munti si de frumusetea locului, dar totodata si profund dezamagit de acele cladiri lasate in paragina, Nu stiam atunci prea multe despre aceste locuri. Am cautat pe internet si m-am documentat, dupa care am revenit, tot ca turist, de mai multe ori, Este pacat ca acest potential turistic din jurul Lacului Vidra, nu este valorificat, iar despre lucrarea hidroenergetica, care de asemenea este foarte impresionanta, numai cuvinte de lauda, atat celor care au gandit-o cat si celor care au realizat-o. Consider ca toti romanii ar trebui sa stie despre aceasta impresionanta lucrare si despre potentialul turistic al zonei. Toata stima si pentru articol.

  • O pagina de eroism ,demna de istoria contemporana ,relatata de un biolog este pretioasa ,dovedind pasiunea omului de cultura ancorat in evolutia neamului.”Maretie si decadere prin indiferenta unor conducatori”pe care alti conducatori i-a incurajat in stilul de “laissez faire”si aceia au condus dupa cum a “preferat “CEEA CE II STAPANEA..Printre edificiile construite pentru noua comunitate nu se afla enumerat niciun locas de cult . S-au amintit nume de specialisti,dar se uita ceea ce spunea Mircea Eliade :”Un om nu poate face istorie-caci istoria se face ,sub semnul lui Dumnezeu sau al destinului.dar se face laolalta de toti oamenii,cu mortii care i-au precedat si cu vii care vor veni”‘.”Revine autorului articolului o datorie de onoare a gasi solutia de populare a acelui tinut mirific nu numai natural,ci si prin sudoarea oamenilor ,ramanand de ridicat un monument pentru victime,un arc de triumf pentru eroi si o biserica pentru ridicarea blestemului nerodirii.”Organicul”inseamna nu numai a fi viu si creator-ci a fi integrat istoriei,comunitatii de dragoste din care faci parte,si prin aceasta ,de a putea nadajdui in mantuire,in conceptia marilor filosofi romani .Articolul domnului profesor, Gheorghe Ploaie. are forta de soc de a explora si de a intelege realul in vederea reabilitarii lui in sensul rodirii- aparitiei unei stele asemeni celor mai vestite din lume .

  • Ion

    LOTRISOR,
    este pseudonimul cu care imi semnam caricaturile aparute in ziarul de hidrocentrala LUMINA DE PE LOTRU, subsemnatul un fost constructor din acea vreme, fost colaborator al redactiei ziarului LUMINA DE PE LOTRU.
    Am citit scrierile din articolul de mai sus cu nesat si mare placere, timp in care m-am simtit din nou tinarul de atunci. Nu-mi vine a crede ca am trait acele vremuri grele dar totusi de o rara splendoare. Doamne, ce timpuri frumoase au fost si ce oameni rari am intilnit pe acele meleaguri deosebite. Desi amintirile ma podidesc in valuri. imense si unul dupa altul, stirnite parca de un tsunami, aparindu-mi chipuri dragi de fosti colegi si prieteni, amestecate cu povirnisurile muntoase acoperite de troiene, sau de locuntele noastre cocotate pe povirnisurile abrupte, incerc totusi sa-mi acord ragazul de a decupa in imaginatia mea, figurile prietenoase si dragi ale fostilor mei colegi de slujba. chipuri pe care nu le voi uita niciodata, atita vreme cit voi fi in viata. Acum cu aceasta ocazie, dupa atita amar de vreme le transmit tuturor celor ce au lucrat la Hidrocentrala Lotru, milioane de felicitari, sanitate si viata lunga. Insa cu admiratie si multumiri deosebite, ii transmit celui ce a scris rindurile memorabile din articolul de mai sus. Bunul Dumnezeu sa-l binecuvinteze.

  • Braditeanu Ion

    Si când te gândesti ca toată aceasta capodoperă a fost realizată de către specialiști români în perioada Comunismului National și pe care hitleristul de la cotroceni a caracterizări drept dictatura mediocritătii.Cred ca a venit vremea reconcilierii naționale si sa se recunoască meritele Comunismului National si realizărilor care au pornit de la feudalism pana la un stat mediu dezvoltat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *