Investitorii în turism au la dispoziţie 50 de hectare noi în intravilanul comunei Costeşti

Comuna Costeşti are din acest an un nou plan urbanist general care are o valabilitate de 10 ani, prin care intravilanul s-a extins la la 530 de hectare, deschizând astfel oportunităţi pentru cei care vor să dezvolte afaceri în turism în Satul Cultural Costeşti.

„Au fost intraduse în intravilan terenuri care sunt riverane drumului mănăstirilor, la poalele munţilor şi unde pot fi amenajate structuri hoteliere. Sunt cereri dar sunt convins că vor fi şi mai multe în următorii ani, pentru că Depresiunea Horezu, unde este aşezată localitatea noastră este din ce în ce mai mult căutată de turişti.  Am corectat zonele contruite si unde se poate construi, str Ferigi. Am reuşit corectarea străzilor şi avem nomenclatorul stradal. Vom investi în centru civic, pentru a avea o zonă cochetă de promenadă”, spune primarul Toma Peştereanu.

Continuă lucrările la şcoala, la interioare autorităţile spera ca în luna martie să fie finalizată iar la inaugurare fiecare copil va primi un echipament.

În acest an se va amenaja şi drumul judeţean spre Mănăstirea Arnota, se va închide cercul rutier în jurul muntelui Stogu, versant aflat în mijlocul comunei.

Despre Costeşti se pot scrie manuscrise, adevărate liturghii de neam românesc, un patrimoniu cum rar poate fi găsit laolaltă în acelaşi loc precum este identificat aici între două râuri care înconjoară Muntele Stogu, Sfinxul Costeştilor.

De la Zănoagă şi până la trovanţii mistici se află o întindere de biserici, de peşteri, de chei, de livezi, de case de munte, de oameni, un arhipeleag de frumos care are două peceţi, meteora Arnotei lui Matei Basarab şi Academia Creştină a Bistriţei. Două bazilici ale timpului vechi care dau tonul unui frumos eclectic de simbol românesc.

Acesta este Costeştiul, o nouă monadă pe Drumul Mănăstirilor Olteniei de sub munte, o localitate care înconjoară piramida Stogului, singura comuna care deţine moştenirea zeilor în mijloc, un munte mic, un Sfinx pus de Dumnezeu între apele Costeştiului şi Bistriţei. De jur împrejur sunt case de munte cu cerdac mare, cu păduri în curţi, cu izvoare minerale care ies din pântecul acestui munte.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *