(Interviu)Constantin Rădulescu: În Vâlcea nu începe sezonul turistic. El nu se termină, de fapt, Vâlcea, turistic, schimbă doar anotimpurile

De regulă, odată cu Sărbătorile Pascale începe și turismul de subtanță la Vâlcea, județul nostru fiind pe locul 9, în clasamentul general ca număr de turiști, pe an, cu o bază consistentă în perioada aprilie – octombrie, atunci când vremea se încălzește și încep drumețiile. Cu un vârf în iulie-august, atunci când sunt vacanțele școlare și concediile. Dar asta nu înseamnă că iarna Vâlcea nu are turiști, dimpotrivă, acum de Paște, s-a încheiat oficial sezonul de schi la Voineasa. Pentru o poză a momentului turismului la Vâlcea, am discutat cu președintele Consiliului Județean despre cum vede acest domeniu, care sunt plusurile, minusurile și ce proiecte are pentru turism, instituția pe care o conduce:

 

Râmnicu Valcea Week: Domnule președinte, județul Vâlcea a avut recent la Destinații România, 5 locații, atât localități cât și obiective în finala acestei competiții. Județul cu cele mai multe astfel de obiective într-o finală. Ce înseamnă asta?

Constantin Rădulescu: Promovare. Sau mai degrabă succesele unei promovări de județ pe care o facem toți. Și noi ca echipă a Consiliului Județean, și administrațiile publice locale, și dumneavoastră în presă și foarte multe ONG-uri și le mulțumim tuturor pentru acest efort. Ca să dezvolt un pic aceste nominalizării,  Călimăneștiul era firesc să fie în finală, este stațiunea de pe primul loc la nivel balnear în România, Râmnicu Vâlcea alături de orașe precum Iași, Oradea, Brașov este un succes uriaș pentru un oraș de la sud de Carpați, Ocnele Mari este iar o surpiză plăcută care confirmă că direcția pe care merge domnul Sasu și cei care fac acolo turism, este una bună. Evenimentul de tradiție, de la Brezoi a pus România pe harta lumii iar conacul de la Măldărești este un model care poate fi perpetuat și repetat la scara județului. În Vâlcea sunt peste 50 de astfel de vile boierești de secol XIX. Vâlcea, în concluzie confirmă că prezența noastră în primele 10 județe ale României la nivel turistic nu este o întâmplare.

R.V.W: A trecut Paștele. Se spune că la Vâlcea, după Sărbătorile Pascale începe sezonul turistic. Sunt vreo 34 de localități vâlcene, la Ministerul Turismului, în graficele cu potențial și structuri turistice. De ce să vină turiștii la Vâlcea, mai mult decât în anii precedenți?

Constantin Rădulescu: Perimteti să vă contrazic. Sezonul turistic la Vâlcea nu începe acum. El niciodată nu se încheie. Vorbim doar de schimburi. Vâlcea este un județ al turismului de 4 anotimpuri. Se încheie sezonul de schi în aceste zile dar sezonul balnear niciodată nu s-a încheiat, că va avea o altă curbă, în perioada vacanțelor și a concediilor de vară este altă poveste. Așa cum sezonul de turism viticol, o noutate în Vâlcea are altă deschidere în toamnă. Vâlcea se asezonează după fiecare eveniment sau climă. Marile mănăstiri vâlcene sunt asaltate de pelerini când sunt mari sărbători, sărbătorile de iarnă tradiționale atrag turiști în decembrie.  De ce să vină la Vâlcea? Simplu. Pentru că aici avem și balneologie, și munte și mări sărate, și mănăstiri, și agrement și evenimente socio-culturale, și turism cinegetic și peșteri și chei și cascade și locuri de campare și munți de 2000 de metri, avem de toate și mai ales un aer care te face nemuritor. Suntem județul cu cea mai lungă speranță de viață.

R.V.W. Ce anume vă satisface sau ce anume apreciați ca reușită în turism la Vâlcea? Și ce anume nu vă place?

Constantin Rădulescu: Să ajungi pe locul 9 la nivel de turism național nu este puțin. Însemană că sunt multe lucruri bune. Și mi-e greu să le enumăr pe toate. Dar așa cum am spus mă bucură dinamica pe care o are stațiunea Călimănești, mă bucură cum se mișcă lucrurile la Prundeni, avem turism din acest an acolo, mă bucură ce se întâmplă la Măciuca, mă bucură eforturile domnului Peștereanu de a transforma localitatea în stațiune,  mă bucură ce se petrece la Slătioara sau Perișani și sunt convins că și acolo sunt șanse mari pentru a deveni stațiuni într-un oriont mediu de timp. Mă bucură dezvoltarea turismului în Vaideeni sau la Berislvești și Sălătrucel și acolo, sunt convins că vom discuta amplu despre turism în anii viitori. Și, dacă aș fi un jucător la bursa de turism, de exemplu, eu aș paria pe ceva acum. Aș paria pe Țara Loviștei. Cred că în zece ani, va fi o zonă de turism național. După ce vom face și noi drumul, lucrăm la documentații în prezent, după ce va fi și autostrada, această regiune va cunoaște o explozie, va avea o altă expunere pentru cei care tranzitează Vâlcea spre granița de Vest sau spre capitală. Eu invit pe oricine care dorește să investească în turism să ia în calcul Țara Loviștei. Este un bazin de turism care nu poate fi cuantificat dar care va fi un succes.

R.V.W. Și ce nu vă place, unde sunt minusurile?

Constantin Rădulescu: Aici voi pleca tot de la poziția din clasament. Locul 9. Sunt nemulțumit. Suntem de primele 5 poziții dacă nu am avea niște probleme care împiedică o astfel de performanță. Și aș începe cu zona Vidra-Voineasa. Unde avem problema sindicală. Acolo legile statului ne blochează. Nu avem nicio pârghie în a rezolva situația de acolo iar actualii proprietari nu știu dacă înțeleg ce se întâmplă în jurul lor. Lumea evoluează, turismul este competiție acerbă ca orice altă ramură economică. Sper că statul român va schimba legislația, sper ca proprietarii de acolo să dorească să facă turism. Asta una din probleme. Alta…. Nu mi se pare normal ecartul dintre stațiunile balneare. Să ai 17 mii de turiști pe lună la Călimănești și 1000 la Govora, de exemplu. Ce ar însemna ca stațiunile balneare să aibă cam aceeași medie, ar însemna un plus de turiști și un avans în clasamentul general. Stațiunile de top ale României, cele care ne depășesc cum ar fi Poiana, Predeal sau Sinaia sunt toate trei în aceeași medie. La noi, avem o diferență uriașă între cele trei. Pentru că și la Olănești mai trebuie perseverat. Dar la Govora e nevoie clară de o regândire a modului de a face turism. Apoi, o altă greutate, problemă,  anii de muncă și de eforturi pe lângă operatorii economici mari de a duce utilități importante sus la munte, la Romani, la Ursu. Pentru că dacă am avea acolo utilități ar exploda efectiv zona. S-ar crea a doua zonă cu sporturi de iarnă în Vâlcea. Dar pentru asta trebuie energie electrică. Altă nemulțumire ar fi asta: unii îl numesc terorism ecologic, eu nu vreau să îi spun așa, dar sunt prea multe exagerări care blochează dezvoltarea unor zone riverane Oltului de exemplu sau regiuni pe sub munte. ba că e rezervație, ba că acolo crește nu știu ce plantă, e nu știu sit. Doamne Ferește, nu spun că acolo ar trebui să construim zgârie nori, vreo autostradă sau un circuit de Formula 1 dar o cabană de lemn, o cherhana în marginile Oltului, niște sate pescărești tradiționale, cabane sau rulote sub munte, evident respectând normele de poluare fonică sau de altă natură. Vrem să unim Mălaia cu Horezu peste munte, avem un proiect în derulare și Polovragi cu Mălaia, sunt convins că ne vom trezi cu nu știu ce condiționalități exagerate sau chiar piedici. Nimeni nu spune că natura nu trebuie respectată, dimpotrivă, natura este respectată dar făcând-o cunoscută turiștilor și nu interzicând-o. Și apropo e greșit, nu avem 34 de localități turistice, vă spun fără să greșesc că dacă nu 80, cel puțin 70 de localități au potențial turistic în Vâlcea. Peste tot, în acest județ avem o bisericuță veche de lemn, un schit, un conac boieresc, o vale sau o pădure care au legendele lor, o personalitate care a contribuit la cultura română, o arhitectură deosebită, un castru, o cascada, un meșter popular. Mi-aș dori ca primarii sau alte ong-uri să muncească un pic mai mult, să identifice toate astea și să le pună în valoare. De ce nu, să nu realizeze fiecare localitate o pancartă la intrare, mare cu tot ce este obiectiv turistic la ei?

R.V.W. Turismul la negru e un fenomen?

Constantin Rădulescu:  Aici aș dori să nuanțez puțin lucrurile. Ce definim noi turism la negru? Dacă o familie din Vaideeni, dau exemplu, primește în casa lor turiști, le pune la dipoziție o odaie, cum se spune la noi, le pune pe masă o ciorbă tradițională sau un tocan gâtit la plită și pentru aceste servicii primește niște bani, nefiscalizați, parcă nu as fi atât de drastic. Dimpotrivă i-aș sprijini să-și facă un PFA sau IF și treptat să intre în legalitate fiscală. Acești oameni promovează zona, nu sunt infractori, evazioniști. Aici aș interveni să îi sprijin cum am spus pentru ca să le meargă bine să aibă un turism regulat și să poată da contribuții la stat. În schimb, da, pentru cei care au hoteluri sau pensiuni pline tot timpul anului dar păcălesc în acte, declară un număr incomparabil mai mic de turiști, vizibil din avion aici aș interveni drastic. pentru că pierde statul, pierde localitatea, pierde județul și în ultimă instanță pierde chiar el. Localitatea nu devine turistică, nu poate accesa alte fonduri, nu are bani pentru confinanțări și haiducia asta nu aduce nimic bun.  Și încă ceva, va trebui ca toți operatorii de turism sau proprietarii, în Vâlcea sunt deja peste 600 de structuri de cazare, să învețe această regulă a cooperării, pe care o vedem în afară. E cazat de exemplu la Mălaia. Dar turistul se poate plimba organizat la Călimănești, preluat de un ghid care să îl ducă în cursul zilei la Mănăstiri, să aibă un prânz la o anumită pensiune, seara revine la Mălaia,servește cine și odihnește și mâine un alt program și tot așa. Pentru că anul viitor, omul care a venit la Mălaia anul ăsta, la anul se poate duce la o pensiune cramă din Prundeni, care i-a plăcut anul ăsta și deja a stabilit contacte. Pentru asta trebuie să existe o cooperare între proprietarii de pensiuni, operatori, cei care fac excursii, etc.

R.V.W: Care sunt proiectele turistice sau care au legătură cu turismul ale Consiliului Județean Vâlcea

Constantin Rădulescu: Se lucrează la o strategie unitară de turism a Vâlcii și am o echipă foarte bună în acest sens. Pe toate palierele. Câteva le-am enumerat anterior. Drumul Mălaia – Horezu, Mălaia – Polovragi, chiar și drumul din Loviștea poate fi considerat un drum turistic, sprijinim toate evenimentele care atrag turiști, festivalul de la Brezoi, festivalul la Măldărești care anul trecut a debutat, Festivalul de la Horezu precum și cel de la Vaideeni care sunt de tradiție. Vrem să vedem ce planuri are acționariatul de la USG cu linia de mocăniță, pentru că ne interesează foarte mult,  avem un proiect de Târg al Vinurilor și continuarea Drumului Vinului de la Prundeni, Drăgășani, Gușoeni spre Mădulari. Lucrăm cu Horezu și Vaideeni pentru dezvoltarea microstațiunilor de la Vârful Romani și Vârful Ursu. Cu Voineasa să vedem cum putem extinde domeniul schiabil și cu ce am completa domneiul peste vară. Cu Arhiepiscopia pentru a dezvolta un turism mai ales internațional pentru cele 30 de mănăstiri de patrimoniu din Vâlcea. Cu Vlădești lucrăm pentru a o transforma în a doua stațiune sărată a Vâlcii, cu Ocnele Mari pentru a o transforma în stațiune balneară pentru 4 anotimpuri.  La Nicolae Bălcescu să o transformăm într-o stațiune de pe Valea Topologului. Acolo unde se dorește experrtiza oamenilor noștri, suntem parteneri cu cel puțin 20 de localități la nivel turistic și avem proiecte comune, un parteneriat deschis pentru orice ONG serios care dorește să ajute. În turism nu facem politică. Cred că am demonstrat asta când am spus că eu, unul aș paria pe turism în Țara Loviștei, ca să încheiem într-un ton de glumă.