Insula verde a Vâlcii, toate pădurile la un loc în Povestea Pepinierei de la Ioneşti

duglasul verde, duglasul albastru, pinul negru, bradul, tuia occidentalis (varietatea columnară şi smarald), ienupăr, chiparos, ienupăr târâtor, tuia globulară, tuia aurie, tuia orientalis (pentru garduri vii), tei argintiu, tei cu frunza mare, mesteacăn, paltin de munte, frasin, stejar roşu, castan porcesc, castan comestibil, magnolia, paulownia, scoruş, salcie pletoasaă catalpa, salcie mirositoare, salcâm galben, salcâm japonez, lemn câinesc, buxus, forsithia, lămâiţă, hibiscus, spireea, deutzia, lavanda…”

La mijloc de judeţ există o ţară de poveste. Este un basm, cel mai frumos basm creat de om, care rezistă şi astăzi. Sau, poate, este cea mai frumoasă meserie din lume.

Din Drumul Naţional al Drăgăşanilor, în dreptul Ioneştilor, se deschide o poartă spre cea mai curată zonă din judeţul nostru, un loc unde puritatea aerului, liniştea toamnei şi pacea de pe interiorul sufletului sunt reunite într-un Eden al pământului de Vâlcea.

Drumul merge spre Olt, trece pe lângă patru lacuri imense şi apoi, după o balastieră, ca orice potecă de basm, calea noastră ne duce prin păduri. Nu ştiu dacă sunt toate pădurile la un loc, cea de aramă, de argint şi de aur, cert este că la capătul drumului se află staţiunea Romsilvei, Pepiniera Ioneşti.

Aici sunt 22 de hectare de natură pură, de pini şi brazi, de tui, de tei, de frasini, de stejari, de la adolescenţă până la pubertate, creşe unde mici copaci abia ating pământul cu micile lor rădăcini. Aici este plămânul curat al judeţului. Alei în toate direcţiile, toate soiurile de arbori şi arbuşti şi… oameni frumoşi. Elena Petrescu este regele acestui admirabil regat al foioaselor, al coniferelor, al arbuştilor de parc.

Dacă ajungi aici, ai sta o eternitate, să vezi cum cresc mestecenii, pawloniile, duzii, lavandele. Trebuie să iubeşti pentru asta natura, de la începuturile ei, până la final. Să închizi ochii şi să asculţi glasul copacilor, să auzi puieţii de cireş sălbatic cum gânguresc pentru prima dată, să vezi plopii cum dansează, magnoliile cum cântă. Este minunat aici. Un loc în care sunt împreună pădurile de munte cu cele de deal şi cu cele de şes.  Romsilva deţine o comoară. În vremurile în care toţi aruncăm banii pe tot felul de arbuşti şi arbori de la bricolaje, aici, la Pepiniera Romsilvei, preţurile sunt simbolice. Pentru că aici există o dragoste pentru fiecare fir de stejar auriu plantat. Aici arborele este mângâiat înainte de a creşte.

Direcţia Silvică Vâlcea are un număr de 32 pepiniere, din care – 31 cantonale şi o pepinieră centrală.

Suprafaţa totală a pepinierelor este de 3208 de ari, din care 1793 ari sunt destinaţi producerii de puieţi pentru împăduriri, 100 de ari ocupaţi cu plante mamă de plop ş.a., 880 de ari este o suprafaţă ocupată cu specii de ornament şi pomi de Crăciun, 351 ari este suprafaţa ocupată cu drumuri şi poteci şi 84 de ari este o suprafaţă ocupată cu construcţii. Pepinierele cantonale se află la ocoalele de munte, cum ar fi: O.S. Romani, O.S. Rm. Vâlcea, O.S. Calimăneşti şi O.S. Voineasa, în care se produc numai puieţi de răşinoase (molid, larice, brad etc.), iar la Pepiniera Silvica Ionest, care este o pepinieră centrală, în suprafaţă de 25 ha, se produc puieţi de foioase, pentru împăduriri, şi puieţi de ornament.

Direcţia Silvică Vâlcea produce anual peste 1,5 milioane puieţi forestieri.” Din aceştia, cca. 550 mii îi folosim pentru împăduriri în cadrul Direcţiei noastre, şi restul se dau la alte Direcţii din ţară sau la alte ocoale silvice private.”

Principalele specii forestiere pe care le produce Direcţia Silvică Vâlcea în cursul anului 2015 sunt: molidul, bradul, laricele, salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, paltinul de munte, cireşul şi plopul ş.a..

“La Pepiniera Silvică Ioneşti, mai producem şi specii de ornament, cum ar fi: duglasul verde, duglasul albastru, pinul negru, bradul, tuia occidentalis (varietatea columnară şi smarald), ienupăr, chiparos, ienupăr târâtor, tuia globulară, tuia aurie, tuia orientalis (pentru garduri vii), tei argintiu, tei cu frunză mare, mesteacăn, paltin de munte, frasin, stejar roşu, castan porcesc, castan comestibil, magnolia, paulownia, scoruş, salcie pletoasă, catalpa, salcie mirositoare, salcâm galben, salcâm japonez, lemn câinesc, buxus, forsithia, lămâiţă, hibiscus, spireea, deutzia, lavandă. Aceste specii de ornamente se pot folosi la plantat în parcuri, aliniamente, la amenajarea spaţiilor verzi din proprietăţi private, la asigurarea unor condiţii de protecţie a mediului în cadrul întreprinderilor, garduri vii etc.”, a precizat directorul Romsilva Vâlcea, Gheorghe Mihăilescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *