Insula Fericirii: Sau cum se măreşte uscatul României, anual, cu 50 de metri pătraţi?

Nu, nu e nimic fantastic aici, este de fapt un adevăr, România se măreşte, de fapt îşi măreşte teritoriul anual cu 50 metri pătraţi la extremitatea de est, dincolo de Sulina. Mai exact aici a apărut o insulă.

Până în anul 2000, ultimul petec de uscat era zona farului din Sulina, numai că, graţie curenţilor de pe braţul Chilia, la capătul golfului Musura, a apărut la început o zonă de aluviuni care a ieşit la suprafaţă şi de 10 ani, România s-a îmbogăţit cu Insula K sau Insula Fericirii, cum mai este numită, care are nu mai puţin de 7 km pe lungime şi 20 metri Insula k1lăţime. Este un petec de pământ, un grind care însă s-a ridicat deasupra mării cu o jumătate de metru.

În prezent mai mulţi geografi analizează această insulă şi verdictul este că acest petec de pământ ieşit din apă nun numai că nu va dispărea ci creşte anul cu 50-60 de metri pătraţi.

Deja primii locuitorii sunt miile de păsări: cormorani negri, pelicani, pescăruşi râzători, egrete şi stârci cenuşii. Păsările nu se amestecă, sunt grupate în colonii şi trăiesc în bună vecinătate. Mai ales că nu au nici un prădător, şacalul, cel mai de temut animal de pradă din deltă nu poate ajunge pe insulă.

Şi nu e doar atât, la marginea insulei avem o navă eşuată care deja face parte din peisaj. Este vorba de Turgut S, un vas Georgian, despre care se spune că, din cauza stării euforice a marinarilor şi pentru că nu ştiau că în zonă a apărut insula, a eşuat. De acum Turgut S face parte din pesiajul insulei. Cargoul părăsit are aproape 90 de metri lungime, 13 Insula k2metri lăţime şi o capacitate de 3.000 de tone deadweight. De acum cinci ani, de când şi-a tras sufletul la capătul nordic al Insulei K, vasul georgian nu face decât să sporească misterul şi frumuseţea bancului de nisip stăpânit de păsări.

“Locanicii numesc pământul nou creat Insula K sau Insula Fericirii. Ea a apărut în urmă cu 20 – 25 de ani la o depărtare de opt kilometri de oraşul Sulina, spre digul de nord.

Limba de pământ are o orientare nord-sud şi se găseşte pe meridianul geografic pe care se află farul nou din Sulina. Lungimea sa este de aproximativ 7 kilometri, d în apele teritoriale ale României. Lăţimea insulei depăşeşte, pe alocuri chiar şi 200 de metri.

Insula este nisipoasă în totalitate şi doar pe alocuri se zăresc pâlcuri de ierburi. Ea s-a format prin depunerile aluvionare aduse pe braţul Stambulul Vechi, cea mai sudică vărsare a braţului Chilia în Marea Neagră.

Insula porneşte imediat la sud de debuşarea Stambulului Vechi în mare şi continuă către sud, până la o distanţă de aproximativ 500 de metri de digul de nord al braţului Sulina. Limba de pământ este vizibilă din farul nou de la Sulina. De asemenea, poate fi văzută accesând „Google Earth“.

insula k4Bancul de nisip este o mică rezervaţie naturală. Aici trăiesc cormorani negri, pelicani, pescăruşi râzători, egrete şi stârci cenuşii. Oamenii nu trebuie să debarce pe insulă; cel mult, îşi pot ancora bărcile la câţiva zeci de metri de mal, de unde să admire păsările cu binoclul sau cu ochiul liber.

Contraamiralul (r) Eugen Laurian spune că prin mărirea sa, ca urmare a depunerilor de aluviuni şi tendinţa de unire cu ostrovul Limba (situat între bratul Stambulul Vechi şi gârla Musura, aparţinând Ucrainei), insula va transforma porţiunea de mare denumită de specialişti şi localnici „Baia Musura“ într-un lac ce va avea o lungime, pe direcţia est-vest, de aproximativ 12 kilometri şi o lăţime care variază între doi şi patru kilometri.” (comsiarul.ro)

One comment

  • Valentina

    Echipajul nu era euforic, nava a fost surprinsa de o furtuna puternica. De altfel, inca 2 nave au esuat in zona Sulina in acea noapte, mai la sud.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *