Inelul Metropolitan al Râmnicului (Budeși-Mihăești – O.Mari-Vlădești – Bujoreni-Dăești) cea mai bogată regiune a Vâlcii)
Mihăești
Cu aproape 7000 de locuitori oficial înscriși, cu venituri de 5,48 milioane lei în creștere ci 1 milion față de anul trecut, comuna este un exemplu despre cum poți ajunge dintr-una din cele mai sărace localități de până în 1989, la a doua comună din județ, cu un grad mare de venituri proprii. Multă vreme fiind prima.
Cum? Folosind judicios zonele pentru sectorul industrial, pentru sectorul rezidențial și pentru zona de agro-turism. Comuna a ajuns azi să fie foarte frumos delimitată, beneficiind și de o expunerea la două drumuri naționale, DN 64 și DN 67.
De altfel numărul de locuințe noi este de câteva sute pe an, fie reabilitări de case vechi, fie noi locații, cei mai mulți locuitori fiind din Râmnicu Vâlcea, peste 1000 de râmniceni mutându-se la Mihăești în ultimii 5 ani. Dar sunt și locuitori din Dolj, Olt, București care au locuințe în Mihăești.
Utilitățile, apropierea de Râmnicu Vâlcea, dispunerea comunei în zona subcarpatică, într-un relief armonios, localitatea pe cei 11 km lungime tivuind dealurile de mijloc, în valea generoasă a Govorei, sunt criterii care au determinat această migrație a orășenilor, având cea mai mare creștere demografică din toate cele 89 de localități vâlcene.
”La această oră mai multe autorizații de locuințe deschise, avem compartimente care se mișcă rapid cu actele, autorizații, nu există timpi de așteptare, le spunem doritorilor cum sunt zonele, care sunt cele care se pretează pentru rezidență, pentru că localitatea este împărțită în zone industriale, agro-turistice cu potențial și rezidențiale. Este deja o regulă de mai bine de zece ani că localitatea este una căutată și trendul se va menține. Oamenii vor natură, vor o localitate unde să poată lucra de acasă, cei care se mută aici, sunt în mare parte segmentul tineri, cu joburi bune care fug de aglomerație, de oraș”, spune primarul Constantin Bârzăgeanu.
Cu aproape 2,54 milione lei, în creștere substanțială față de 2022, venituri proprii comuna numără peste 3.500 de locuitori, oficial, în realitate, numărul acestora este unul mult mai ridicat, având cea mai mare pondere de străinași, din Vâlcea, o infuzie de populație nouă care a depășit 70% din vechii locuitori.
Este o comună rezidențială, urbanizată în totalitate și unde deja zona se extinde pe ambele maluri ale râului urcând până sus spre Fundătura sau Trundin. Localitatea este așadar într-o dinamică imobiliară și în acest sens, autoritățile sunt nevoite să țină pasul cu proiectele privind investițiile.
Această migrație a schimbat cu totul compoziția comunei Vlădești, în primul rând ridicând prețurile la tranzația de terenuri, extinzând cu peste 500% intravilanul, imaginile de acum 20 de ani nu mai au nicio similaritate cu cele din prezent.
Vorbim de un segment middle class, de oameni cu venituri de la mediu spre mare pe economie, populația din Vlădești fiind puternic urbanizată, fiind numită și ”Pipera Vâlcii”.
Bujoreni, devine a două comună dezvoltată a Vâlcii
Se clasează pe locul 7, în topul general al localităților cu venituri de 5,78 milioane lei, cu o creștere dublă față de anul trecut și la 904 pe cap de locuitor, localitatea devenind independentă financiar.
”Normal că ne dorim o poziționarea mai bună, să avem o colectare riguroasă, prin aducerea din zona neagră a contribuțiilor. În Bujoreni, la această oră nu mai avem evaziune fiscală. Totul se face transparent, se face corect și real. Poate și de aceea investitorii aleg să deschidă aici afaceri. Comuna are o dinamică, mergem pe cele două direcții sectorul economic de dezvoltare a industriei și a serviciilor precum și sectorul rezidential. Ne axăm pe extinderea utilităților, avem finanțare pentru gaze, pe continuarea programului de reabilitare drumuri, susține primarul George Gîngu.
Comuna Bujoreni are și o problemă a traficului, ea este în prezent de cel mai aglomerat drum din România, situație care va persista cel puțin 5 ani, până este preconizată a se construi autostrada care să preia traficul spre și dinspre Sibiu.
Acest trafic îngreunează la ore de vârf naveta locuitorilor din Bujoreni care lucrează în Râmnicu Vâlcea, o distanță care de regulă se parcurge în 5 minute, de multe ori se duce spre o jumătate de oră.
Cu toate acestea localitatea așa cum spus, este un vector economic, în această parte de județ, prognozele pentru următoarea perioadă sunt optimiste, Bujoreniul ar putea depăși 6000 de lei venituri proprii mai ales după extinderea rețelei de gaze naturale. Este o localitate cu un spor demografic substanțial, cu mai multe cartiere rezidențiale.
Dăești a depășit 2 milioane de lei venituri proprii
Comuna administrată de edilul George Popolan a depățit pragul de 2 milioane de lei venituri (2,366, 735/cap de locuitor), edilul dorind însă ca în anii următori să dubleze aceste venituri până la pragul unei autonomii din punct de vedere fiscal.
”Investitorii, numărul crescut de active, resursa umană, faptul că suntem o comună cu predilecție pentru zona rezidential și economic, situată între două orașe, investițiile publice pe care le-am implementat în ultimii 10 ani, la nivel de utilități. Eu cred că acestea sunt factorii care au făcut din comuna noastră una predictibilă, o destinație oportună pentru locuit și afaceri. Sunt convins că odată cu introducerea rețelei de gaze naturale, o lucrare în plină execuție, cifrele vor sta cu totul diferit în viitorul apropiat. Ne vom axa clar pe energie verde, depunem proiecte pentru stații de încărcare, pentru mobilitate urbană. Școala gimnazială a fost inclusă în proiectul de Șocală Verde. Avem o zonă de turism care se va dezvolta, avem proiectul pădure parc și parc de aventură, crește numărul turiștilor și al structurilor de cazare. Vrem să facem din Dăești un cămin, un loc cald, să fie acasă pentru cei care stau sau cei care doresc să se mute aici”, susține George Popolan.
Localitatea este una deosebit de frumos așezată între Olt și subcarpații estici ai Vâlcii, conturul care leagă precum o punte stațiunea balneară Călimăneștiul de municipiul Râmnicu Vâlcea. În acest an, Consiliul Județean a demarat proiectul de reabilitare a drumului județean Fedeleșoiu – Jiblea.
Budești, localitatea cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Vâlcea
100 de hectare de teren, peste 10 milioane lei, peste 6000 de locuitori, comuna cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Vâlcea. Și care în 2024 se apropie 11 milioane lei.
Asta înseamnă cel mai mare parc industrial din judeţul Vâlcea şi unul din cele mai mari din România. Francezi, belgieni, nemţi şi lista va continua cu noi investiţii în cel mai mare parc industrial al Vâlcii. Unele realizate de o mare companie românească.
Chiar la această oră 5 companii lucrează la trei investiții noi în Parcul Industrial din Budești, localitate unde numărul locurilor de muncă a depășit 4000 iar numărul agenților economici se apropie de 300. Este un exemplu de succes și este localitatea care a luat-o pe un drum al dezvoltării, fiind printre primele 100 de comune bogate din Vâlcea.
Parcul Industrial se întinde pe malul stâng al Oltului, de la unitatea militară până în zona unui posibil viitor mini-aeroport, însemnând o suprafaţă de 102,3 hectare de teren.
Acest aspect implică autorităţile locale şi judeţene obligându-le la un uriaş plan de amenajare a zonei din punct de vedere al infrastructurii, al căilor de acces, al facilităţilor, printre care gazele naturale, al transportului de persoane, al liniilor de legătură cu Râmnicu Vâlcea şi cu restul localităţilor limitrofe…
Este o imensă provocare şi o misiune de-a dreptul curajoasă a autorităţilor locale care, printr-o campanie agresivă, trebuie să atragă tot ce se poate din punct de vedere economic şi imobilar în zonă. Şanse sunt, având în vedere cel puţin două premise – lipsa unor investiţii serioase în Vâlcea, timp de 25 de ani, dar mai ales şoseaua de mare viteză, Autostrada Sibiu-Piteşti, care va trece prin apropierea Budeştiului.
„Motorul economic şi prosperitatea vor veni de aici, din zona Parcului Industrial Budeşti. Suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem, dar aici trebuie un efort coordonat, nu doar al nostru, pentru ca acest Parc Industrial să funcţioneze la capacitate maximă. Localitatea este deschisă spre orice investitor şi mai ales unul care să genereze noi locuri de muncă. Am speranţa că, în foarte scurt timp, cele două zone industriale, prin extindere, mă refer la Budeşti şi Râureni, se vor intersecta geografic”, spune Ion Vlădulescu, primarul localităţii.
Ocnele Mari, capitala sării din România se impune în turism
Cu venituri proprii de aproximativ 2,62 milioane lei, în creștere față de 2023 cu o populație în creștere de peste 3.300 de locuitori, orașul atacă podiumul stațiunilor balneare, deschise tot timpul anului.
Mai ales că două mari proiecte de centre spa sunt în faza de documentații. Este vorba de un proiect privat în Ocnița, privind amenajarea unui centru spa și un alt centru spa în parteneriat cu Consiliul Județean în Ocnele Mari.
O stațiune cu 10.000 de turiști cazați anual în Ocnele Mari este un deziderat pe care și l-a propus Remus Sasu, anul trecut fiind atins pragul de 7.000, în condițiile în care afluxul cel mai mare este în timpul verii.
”Un prag consistent de 10.000 de turiști pe an nu îl vom putea atinge decât în momentul în care componenta balneară va intra în oferta de turism, când vor exista programe naționale. De aceea avem investitori privați care au în vedere acest aspect, de a se concentra pe dezvoltarea unor sectoare balneologice. Terapia apei sărate și a industrie turistice conexe fiind singura soluție pentru a ne permite să gândim o astfel de strategie. Scopul nostru este să ducem cifra anuală la 10.000 de turiști, în acest sens în 2024 au apărut noi activităti de agrement pe sector turistic care ajută această creștere, se dezvoltă numărul structurilor de cazare ceea ce este bine”, spune Remus Sasu.
Edilul va continua proiectele de reabilitare drumuri, extindere rețele de gaze, de apă, va crește intravilanul stațiunii și va permite investitorilor privați să dezvolte cât mai multe afaceri în turism.
Așadar Inelul Metropolitan al Râmnicului, Budești – Mihăești – Ocnele Mari – Vlădești – Bujoreni – Dăești realizează venituri proprii de aproximativ 30 milioane lei, la o populație de 30.000 de locuitori; dublu ca venituri față de cel de-al doilea municipiu Drăgășani. Dar și de 5 ori mai puțin decât Râmnicu Vâlcea.
Inelul metropolitan produce așadar 6 milioane de euro, o valoare uriașă a celor 6 localități aflate la granița orașului.
Așadar aici locuiesc cei mai bogați vâlceni, în inelul metropolitan vorbim de 1000lei/cap de locuitor ca venituri, la care adăugăm și Râmnicu Vâlcea cu 1,468 venituri pe cap de locuitor.
În concluzie acest nucleu este unul dintre cele mai bogate din județ dar și care plasează Zona Funcțională a Râmnicului în top 20 pe țară, pe poziția 17. Dar nu este suficient să tragă tot județul în sus.
