În varianta unei guvernări USR-Plus, adio Program Naţional de Dezvoltare Locală

Să facem o scurtă prezentare a modului cum o localitate din România poate să dea înainte, să prospere, să modernizeze şcoli, dispensare, să pună asfalt, să bage apă, etc…

Primul lucru aflat la îndemâna unei administraţii locale ar fi bugetul local. Adică taxele şi impozitele adunate de la persoane fizice şi juridice. La ora asta, doar municipiile mari, reşedinţă de judeţ şi nici aici toate, şi-ar permite să-şi finanţeze o parte din lucrări cu aceşti bani. Peste 70-80% din localităţi abia şi-ar putea permite cheltuielile de funcţionare din bugetul local, includem aici în afara salariilor, restul iluminat public, combustibil pentru şcoli, plata unor subvenţii. Adică lucruri mărunte.

Al doilea ar fi Fondurile Europene sau alte tipuri de fonduri comunitare (Banca Mondială, Banca Europeană, GAL, fonduri de mediu) sau Compania Naţională de Investiţii. Aici însă, în primul rând axele sunt unele chiar haioase (pe asfalt de exemplu au fost în ultimii ani, doar drumuri agricole) iar ghidurile de finanţare sunt restrictive.

Localităţi de 2000 de locuitori sau mai puţin nu au nicio şansă de eligibilitate. Sau localităţi prin care nu trec drumuri naţionale, nu au gară, nu au nu ştiu câte drumuri judeţene, 10 agenţi economici, etc. Ghidurile sunt foarte restrictive. Iar localităţile care au sub 1000 de locuitori (în Munţii Apuseni sunt comune cu 300 de locuitori dar împrăştiate pe zeci sau sute de hectare) nu au nicio şansă pentru fonduri europene.

Al treilea este Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Acesta s-a numit în diverse timpuri OG 7, OG 28, etc. Acesta a fost promovat iniţial de guvernul DA, apoi regândit de ministrul Elena Udrea iar în final de guvernarea USL, de Ministrul Dezvoltării de atunci, Liviu Dragnea (e clar! d-aia nu e bun), a primit forma actuală.

Ce este acest program guvernamental? Este singurul program accesibil pentru toate comunităţile din România, fie oraşe, fie comune şi care asigură finanţare pentru toate lucrările de infrastructură, în urma unor proiecte care includ sf, studii de oportunitate, devize:  Asfalt, apă, canal, şcoli, dispensare. Doar în judeţul Vâlcea, sunt în medie 160 de proiecte aprobate şi finanţate de prin PNDL 2, la această dată, din care aproximativ 64 de şcoli generale, 27 de unităţi sanitare, 29 de sisteme de alimentare cu apă, 31 de poduri, 48 de drumuri de interes local, din care 12 drumuri judeţene integral.

Exceptând exemplele negative (cazul preotului din Olt), aceste lucrări în Vâlcea sunt câştigate de nu mai puţin de 26 de firme, la noi în judeţ, în urma unor licitaţii publice, firme care au portofoliu în astfel de lucrări. Valoarea PNDL 2 în Vâlcea este de 745.231.407  lei. Şi sunt proiecte accesate şi implementate de toţii primarii PNL, PSD, ALDE şi PER.

Altfel spus, acest program nu este un cadou dat unui primar, pentru că sunt bani investiţi în comunitate, pentru comunitate care ridică standardele de viaţă ale locuitorilor.

Citesc şi văd aversiunea unor membrii de vază ai USR şi PLUS cu privire la acest program guvernamental şi sper să fie doar pentru simplul fapt că botezul PNDL a fost făcut de Dragnea, cel mai urât personaj politic din prezent de această tabără.

Pentru că dacă este o aversiune pe fond, împotriva programului respectiv, atunci o anulare a acestuia, în scenariul unui guvern USR-Plus, ar însemna categoric condmnarea localităţilor la subdezvoltare.

Nu spun că doar PNDL 2 este ideal, fondurile europene sunt la fel de utile dar ar trebui lucrat la ghidurile de finanţare, pentru că doar localităţile bogate au acces la ele.

Evident, ar fi utilă şi o reorganizare a ţării, o regândire a localităţilor dar asta trebuie făcută cu cap şi respectând multe criterii sociale, de infrastructură şi de specific al zonei.

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *