În Vâlcea există localitatea cu un munte în mijloc, comuna muzeu a României de azi

Despre Costeşti se pot scrie manuscrise, adevărate liturghii de neam românesc, un patrimoniu cum rar poate fi găsit laolaltă în acelaşi loc precum este identificat aici între două râuri care înconjoară Muntele Stogu, Sfinxul Costeştilor.

De la Zănoagă şi până la trovanţii mistici se află o întindere de biserici, de peşteri, de chei, de livezi, de case de munte, de oameni, un arhipeleag de frumos care are două peceţi, meteora Arnotei lui Matei Basarab şi Academia Creştină a Bistriţei. Două bazilici ale timpului vechi care dau tonul unui frumos eclectic de simbol românesc.

Acesta este Costeştiul, o nouă monadă pe Drumul Mănăstirilor Olteniei de sub munte, o localitate care înconjoară piramida Stogului, singura comuna care deţine moştenirea zeilor în mijloc, un munte mic, un Sfinx pus de Dumnezeu între apele Costeştiului şi Bistriţei. De jur împrejur sunt case de munte cu cerdac mare, cu păduri în curţi, cu izvoare minerale care ies din pântecul acestui munte.

Este o poveste, o punte care leagă Horezu de restul şiragului divin al drumului pilgrinului de la Brâncoveni până sus, departe spre Cozia în frumosul traseu monahal. Aici se lucrează pentru delimitarea în viitor a unei destinaţii turistice de excelenţă, într-o comuna care, aşa cum am descris, înfăşoară Stogul, ca un brâu domnesc.

Primăria lucrează la închiderea acestui culoar, astfel încât Muntele Stogu va fi încercuit de un drum turistic care se lege ca o puntele cele două râuri. Acest drum se continuă apoi spre Neagota – Horezu, pe drumul pinţului şi spre Bărbăteşi, prin Pietreni.

De altfel Primăria Costeşti are 25 de km de drumuri intabulate iar dorinţa lui Toma Peştereanu  este ca în anii care urmează toate drumurile să fie asfaltate, şansă pentru ca acel cartier turistic al Băniei să se extindă şi noi structuri hoteliere să apară. Pe PNLD 3 sunt astfel propuşi 10 km de drum pentru a fi asfaltaţi.

Acesta este Costeştiul, una din cele mai frumoase aşezări din Depresiunea Horezu, aruncată ca un solfegiu între două râuri de munte ce înconjoară, precum o eşarfă, muntele mic al Stogului. Da, pentru că, la Costeşti, putem spune că avem singura localitate din Vâlcea cu un munte fix în centru, iar localnicii s-au înşirat pe frumoasele coline ale versanţilor din apropiere.

Liviu POPESCU