În județul Vâlcea funcționează un ”al treilea municipiu” economic cu venituri de peste 15,6 milioane lei

Județul Vâlcea are venituri proprii de 298,4 milioane lei, cele două centre municipale, Râmnicu Vâlcea și Drăgașaniul asigurând 160 milioane (din care capitala de județ 148,5 milioane), orasele, în număr de 9 – 30,5 milioane, comunele în număr de 78 – 48,4 milioane iar Consiliul Județean vine cu un aport 57,3 milioane.

Dar dacă ne uităm cu atenție la inelul metropolitan la Râmnicului vom remarca ceva interesant de analizat:

Dacă adunăm veniturile localităților care mărginesc Râmnicu Vâlcea, ne referim aici la Budești, Runcu, Dăești, Bujoreni, Vlădești, Ocnele Mari, Mihăești obținem un total de 15,6 milioane de lei. Am exclus de aici, Păușești Măglași care nu are graniță directă cu Râmnicul dar dacă îl judecâm prin prisma execrcițiului economic, suma ar ajunge la 19 milioane lei venituri proprii.

Asta în timp ce municipiul al doilea al județului, Drăgășani are un total venituri de 13,4 milioane lei.

Am putea să spunem că Inelul Metropolitan al Râmnicului produce economic exact cât un municipiu. Adică cele 7-8 localități compun virtual un al treilea pol economic al Vâlcii. Foarte bine segmentat cu două zone puternic industrializate Budești și Mihăești, cu două zone unde ponderea industrie și rezidențial este echilibrată, Bujoreni și Dăești și cu două zone axate mai mult pe rezidential Vlădești și Runcu. Păușești Măglași se comportă ca și Bujoreniul iar Ocnele Mari merge pe turism și rezidențial, dar și cu o industrie minieră, aflată însă în recesiune, pe partea extractivă.

Populația inelului metropolitan (cu Păușești Măglași inclusă) este de 28.234, în creștere față de 2020, când aceasta era de 26.345, o creștere de aproximativ 2000 de locuitori pe care i-am regăsi în pierderea de 2.134 a Râmnicului. Adică nucleul pierde rezidenți, inelul câștigă.

Astfel Râmnicul plus cele 7-8 localități vecine compun din punct de vedere economic o Zonă Urban Funcțională, care strânge venituri de 168 milioane lei, plasându-ne economic printre cele 42 de Z.U.F. din România, pe locul 21, fix la jumătatea clasamentului.

Ce mai rezultă de aici? Municipiul Râmnicu Vâlcea este încercuit economic de aceste localități, localități care dispun de terenuri industriale masive de extindere, fix în cele două comune industrializate și asta se vede cu ochiul liber atât la Barza – Budești cât și Stupărei – Mihăești. Se poate spune că pe viitor, economia să crească accentuat în inelul metropolitan, mai puternic chiar decât în Râmnicu Vâlcea.

Iar un ochi atent economic poate vedea și mai bine în perspectivă, că marginile sau inelul exterior al acestui inel metropolitan se termină în capete urbane care pot crea o Zona Urban Funcțională Extinsă. Călimănești, Olănești, Govora și Băbeni asigură un inel exterior de capăt care la această oră ”fabrică” aproximativ 10 milioane din economia Vâlcii, trei sunt turistice iar unul este un tânăr oraș industrial foarte dinamic.

În fine, din punctul nostru de vedere, aceasta este harta economică pe care autoritățile județului și conducerile localităților trebuie să o prezinte oamenilor de afaceri. Mai ales că acest inel, această Zonă Urban Funcțională se află la 19 km de viitoarea Autostradă a Europei.

Aici stă cheia care poate aduce Vâlcea sub locul 20, mai în față, apropiat de plutonul primelor 15 județe dezvoltate ale României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *