Horezu tinde spre atestatul de stațiune de interes național

Orașul Horezu își va întâmpina turiștii anul viitor cu un centru istoric modernizat, elegant, un oraș care tinde spre a deveni deja stațiune de interes național, având în vedere, creșterea numărului de locuri de cazare, dezvoltarea în viitorul apropiat a proiectului Murotti Valley, la Vârful Români.

”Nu putem decât să sperăm ca anul viiitor, în vară, pandemia va deveni dacă nu istorie, măcar să fie în declin iar Horezu să fie unul din cele mai mari și căutate centre turistice din Oltenia de sub Munte. Mai ales odată cu concretizarea proiectului de sus de la Vârful Romani. Un lucru este cert, vom avea un centru istoric foarte elegant și în Horezu, veți vedea acele cafenele pe stradă așa cum le vedem în orașele apusene. Sper să avem acea efeversecență de turiști, post pandemie care să se bucure și vara și iarna de farmecul acestei stațiuni montane”, spune primarul Nicolae Sărdărescu.

Horezu este în prezent stațiune turistic de interes local, un oraș modern, care s-a dezvoltat masiv în ultimii ani, la nive de infrastructură, educație, sănătate, drumuri și complexe hoteliere.

Este considerat capitala ceramicii românești dar și un uriaș patrimoniu românesc. Localitatea este atestată documentar pentru prima dată la 4 septembrie 1487, în timpul domniei lui Vlad Călugărul. A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu şi s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reşedinţă de plasă. În 1838 s-a deschis prima şcoală a localităţii. A fost declarat oraş la 17 februarie 1968.

Printre monumentele de patrimoniu pot fi menționate: Biserica ortodoxă cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” (1659) a fostului schit Bălăneşti, Biserica cu dublu hram „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul” – din Târg (1800), Biserica cu dublu hram „Sfinţii Voevozi şi Sfântul Vasile” (1826), Complexul monastic Hurezi din satul Romanii de Jos, cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, Biserica cu hramul „Sfinţii Îngeri” (1700) din satul Romanii de Jos, Biserica cu hramul „Sfinţii Îngeri” (1821) din satul Romanii de Jos, Ruinele schitului Sfântul Ioan (secolul al XVII-lea) din satul Romanii de Sus, Biserica ortodoxă cu dublu hram „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul” (1800) din satul Urşani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *