Graţie Uniunii Europene avem 700 km de autostradă, zeci de spitale şi şcoli modernizate, sute de biserici şi mănăstiri renovate

Din nefericire există multă reticenţă chiar şi după 13 ani de la aderarea în ceea ce priveşte Uniunea Europeană. Mare parte datorată lipsiei de informaţii, a manipulării unor politicieni perfizi care ştiu că integrarea mentală în spaţiul european va duce la desfiinţarea unor cutume balcanice, la dispariţia lor de pe scenă, la deşteptarea maselor.

O parte din vina acestor ezitări, revine şi Uniunii care este totuşi un mecanism greoi de răspuns, exemplul recent, când comunităţii europene i-a luat o săptămână să răspundă pandemiei de coronavirus. Dar odată urnit mecanismul, lucrurile s-au aşezat financiar, social şi în capitolul transporturi.

Problema este că atunci când nu crezi în ideea de uniune şi mai eşti şi primar sau parlamentar sau şef de judeţ sau de o instituţie care lucrează cu aquis-ul comunitar, cu fondurile, cu logistica europeană, vei da rateuri. Dacă nu înţelegi structura globală, conectarea non-stop la universalitate, rişti o izolare, o enclavizare şi o încremenire în trecut. când priveşti regulile Uniunii drept coerciţii şi nu normalitate, ai o problemă.

Uniunea Europeană este cea care a asigurat României finanțarea a peste 700 de km de autostrăzi din cei 900 existenţi, din păcate puţini, pentru că nu suntem în stare să facem mai mulţi. Uniunea a finanţat modernizarea a peste 28 de spitale judeţene, 30 municipale. Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani şi Brezoi, sunt doar trei spitale modernizate prin fonduri europene. Sute de şcoli, km de drumuri rurale sau judeţene, parcuri. Peste 70% din infrastructura mare a României, în ultimii 13 ani a fost îmbunătăţită prin contribuţia comunitară. Şi ar fi putut face mai mult dacă nu am vrea să furăm din ei.

În 13 ani, de când România este membru al comunităţii, sute de investitori au venit la noi în ţară pentru a deschide afaceri. Faptul că avem 3 milioane de români care lucrează în orice stat al Uniunii, precum ar lucra în oricare judeţ din ţară, este tot un aspect pozitiv.

Uniunea a finanţat modernizarea zeci de lăcaşe de cult de patrimoniu, biserici vechi, mănăstiri (Arnota şi Berislaveşti) de exemplu. Uniunea este vinovată pentru subvenţiile în agricultură, pentru turism, agro-turism, este legată de ADN-ul nostru ca naţiune. Uniunea ne-a salvat statul de drept şi a ţinut departe de succes asalturile asupra justiţiei cauzate de clica lui Dragnea.

În concluzie, suntem departe de a avea o țară așa cum ne-am dori-o dar România e totuși în cel mai bun moment al istoriei sale iar asta se datorează într-o bună măsură Uniunii Europene.

Dacă în 1989 PIB-ul României era de 42.6 miliarde de euro iar PIB-ul pe cap de locuitor era de 1 850 de euro, acesta a crescut de peste 5 ori ajungând în 2019 la 223 de miliarde de euro și 11 500 euro/cap de locuitor. Corelația dintre creșterea PIB-ului și reformele pentru aderarea la UE este evidentă, PIB-ul începând să crească abia din 2000, anul începerii negocierilor pentru aderare. De asemenea, PIB-ul României a crescut accelerat după aderare, mărindu-se de 2.3 ori, iar economia României a depășit-o pe cea a unor țări ca Portugalia, Grecia sau Cehia, fiind a 13-a din UE în 2019.

Apartenența la piața unică europeană și eliminarea tarifelor vamale a dus și la creșterea de aproape 3 ori a exporturilor și la dublarea importurilor. De asemenea, investițiile străine directe au crescut de două ori și jumătate de la momentul aderării și până în 2019.

România e crescut și datorită fondurilor europene. În cei 13 ani de la aderare, România a absorbit peste 55 de miliarde de euro, acestea fiind principala sursă de investiții în economie.

Sâmbătă s-au împlinit 70 de ani de la Declarația Schuman, care a pus bazele creării Uniunii Europene, o uniune care a desființat războiul între țările europene și l-a înlocuit cu instituții care protejează libertatea și democrația și construiesc bunăstare pentru cetățenii europeni.

De aceea sărbătoarea independenţei României se suprapune perfect cu Ziua Europei. Sunt cele 2 evenimente marcante ale istoriei recente ale acestei ţări. Ele nu se exclud, ele sunt consecutive antroplogic, independeţa României a fost prima etapă, modernitatea României înseamnă Uniunea Europeană.

Cei care vă spunj că România nu are ce căuta în Uniune Europeană sunt adepţii corupţiei, al stilului vechi de compromisuri, al traficului de influenţă, al numirilor pe bază de clientelism, nepotism, al incompetenţilor. Inamicii uniunii sunt de fapt toţi frustraţii, toţi cei care nu înţeleg nimic din principiile corectitudinii morale în societate. Sunt politicienii care vor să vă fure în continuare şi să devină mari feudali în spaţiul extracomunitar.

România în afara Uniunii Europene ar fi aşa cum e Serbia. Mergeţi o zi în Serbia şi veţi avea senzaţia că înotaţi în România anilor 2000…

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *