Fântânile dacilor, cu apa cea mai rece şi care nu seacă niciodată, se pregătesc de sărbătoare

Bălţi care dispar, cetăţi fantomă, călăreţi care se aud, dar care nu se văd, morţi suspecte, oameni care au luat-o razna, arbori seculari, urmele uriaşilor… acestea sunt legendele uneia din pădurile din mijlocul judeţului Vâlcea. Cotoşmanu.

O pădure, care se întinde de la Popeşti până la Şirineasa, Roeşti şi Pesceana, a aprins, secole de-a rândul, imaginaţia oamenilor din zonă, lăsând să circule cele mai îndrăcite poveşti ale codrului întunecat. Totul a plecat de la cele două cetăţi dacice misterioase aflate exact la extremităţi de dealuri, la Cărămizi, undeva în mijloc de pădure. Se spune că cele două cetăţi erau impunătoare şi se aflau pe două dealuri, una pe drumul spre Roeşti, alta pe drumul spre Pesceana. Ambele au dispărut, au fost distruse în aceeaşi zi, iar luptătorii s-ar fi sinucis sau au murit otrăviţi (vezi legenda Masadei). Şi, de atunci, locul este blestemat. Adică, de jur împrejurul celor două cetăţi, a crescut o pădure deasă, care a creat atâtea mituri! Cei care au venit să caute cetăţile sau au săpat după comori au descoperit fosile preistorice. Dar nu de animal, ci de uriaş – un fel de om preistoric, care era înalt de 3 metri şi care ar fi populat bazinul Olteniei cu zeci de mii de ani în urmă. Jidovii! Pădurea are bălţi care apar azi, iar a doua zi se mută în altă parte. Identice ca dimensiuni. Aici se află balta lui Dragu, balta lui Ieremia sau balta lui Cotoşman, cei trei haiduci care au trăit în aceste păduri. Dragu s-a călugărit, dar despre ceilalţi doi nu se ştie nimic. Cotoşman a dispărut în adâncurile pădurii şi nu a fost găsit. Cei care păzesc vitele noaptea, la staul, spun că se aude uneori galop de cal şi chiar împuşcături. Dar nu se vede nimic. Iar în amurg sau spre zori se aud râsete de femei. Ba chiar a fost, de multe ori, zărită o femeie cu cămaşă lungă, alergând prin ceaţă, prin pădure.

Dar izvooarele care alimentau cetăţile dacilor au fost captate ulterior şi acum curg la Fântânile Reci, cum cobori Pasul Cotoşmanu. Aici este cea mai rece apă din Vâlcea, spun localnicii iar vara, când temperaturile sunt toride toate animalele, cele domestice dar şi cele sălbatice – căpriori, mistreţi, vulpi – vin aici pentru a se adăpa.

Fântânile Haiducilor sau Fântinile Reci se pregătesc de Sărbătoare. A înălţării, atunci când toată suflarea Popeştiului, fii satului se adună pentru a se distra, socializa, pentru a pune ţara la cale.

Primăriţa Aurora Măgura îi aşteaptă pe toţi de Înălţare să vină la poalele pădurii Cotoşmanului, la această sărbătoare câmpenească.

Liviu POPESCU