Eu fac un pariu economic cu Vâlcea pentru anul 2024! Cine mai face cu mine?
Am privit recent o hartă economică a anului 2018 şi principalii indicatori pe judeţe. Inclusiv pe cei care vizau Vâlcea. Pornind de la aceste date, în optimismul meu debordant, am să fac o prinsoare.
Vâlcea economică, aflată în prezent, ca nivel de PIB pe cap de locuitor, pe locul 14, va ajunge, în 2024, între primele 10 judeţe ale României. Mai mult, am în vedere şi alte lucruri şi îmi permit să le detaliez mai jos, bazându-mă pe proiectele care se află în derulare în momentul actual.
Vâlcea, în anul 2024, va avea un procent de peste 85% din gospodării racordate la apă, probabil un procent similar la nivel de canalizare. Cu siguranţă, reţelele de drumuri vor fi în procent de peste 90% asfaltate.
Nu vor exista şcoli fără autorizaţie de funcţionare, iar fiecare localitate va avea o unitate sanitară modernă, fiecare comună va avea un cămin cultural. În cel puţin 50% din localităţi va exista distribuţie de gaze naturale.
Pe ce mă bazez, la nivel de infrastructură?
Doar în aceşti ultimi 2 ani, prin PNDL 2, au fost semnate contracte de reabilitare pentru 27 de dispensare medicale, 29 de sisteme de alimentare cu apă, reţele de canalizare, staţii de epurare (asta, în afara celor 44 de localităţi care vor implementa sistemul prin ADI-APA), 48 de drumuri de interes local şi judeţean, 64 de unităţi de învăţământ, 12 drumuri judeţene cap-coadă. Un total de 745.231.407.27 lei. La asta se adaugă 138 milioane de euro.
În concluzie, judeţul Vâlcea a atras aproximativ 200 milioane de euro în aceşti 2 ani, prin fonduri europene şi guvernamentale. Bani care vor dezvolta, în următorii ani, infrastructura de utilităţi, pe cea medicală, educaţională şi rutieră. Asta înseamnă o dezvoltare pe orizontală, o economie emergentă, care împinge PIB-ul judeţului. Şi aici sunt de felicitat conducerea Consiliului Judeţean şi administraţiile publice locale pentru proiectele eleborate.
De ce spun 2024? Este maturitatea acestor proiecte, care sper să coincidă şi cu finalizarea, în proporţie destul de mare, a Autostrăzii Sibiu – Piteşti, cu reabilitarea DN 7D, 7A, cu dezvoltarea domeniilor schiabile Transalpina, Horezu şi, de ce nu, Ţara Loviştei.
Faptul că se investeşte în structura hotelieră de 4 şi 5 stele în Călimăneşti şi Olăneşti din nou ne face optimişti în privinţa unei creşteri spectaculoase în turism. Nu mai spunem de zona Vârful Romani sau Ursu-Ursuleţul.
Vâlcea, în 2024, va avea următorii poli regionali, concentraţi în jurul acestor centre urbane – Brezoi (Vâlcea de Nord), Horezu (Vâlcea de Vest), Bălceşti (Vâlcea de Sud-Vest), Drăgăşani (Vâlcea de Sud) şi Râmnicu Vâlcea – Băbeni (Vâlcea Centrală). Sunt cei 5 poli economici care vor contribui la o distribuţie omogenă a forţei de muncă, a zonelor industriale şi o coagulare a localităţilor care le compun. De remarcat echilibrul şi diversitatea: avem 2 zone cu specific turistic, 2 cu specific agro-industrial şi una centrată pe industrie mare şi servicii.
La această oră, în Vâlcea, sunt deschise sau se deschid, în total, 200 de şantiere – de la reabilitări de şcoli până la drumuri şi clustere economice. Vorbim de agenţi economici care dezvoltă industrii conexe, sunt finanţări prin GAL-uri sau FLAG-uri (3 comune investesc în turism piscicol, de exemplu).
Mai mult, Vâlcea va intra pe axa de dezvoltare Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti, o axă europeană care va atrage pe toate domeniile – industrie, turism, agro, servicii, logistică, investiţii.
De aceea pun pariul meu economic cu Vâlcea. Nu degeaba Râmnicu Vâlcea se află pe locul 11 la nivel naţional în top atractivitate, iar judeţul – deja pe locul 14 ca PIB pe cap de locuitor. Cine ţine acest pariu cu mine?
Liviu POPESCU
