Economia Văii Oltețului (Zătreni, Livezi, Grădiștea, Sinești, Alunu, Berbești) Încotro?
Valea Oltețului din Vâlcea este o o zonă cunoscută drept valea coancelor boierești, pentru că aici, în secolul XVIII și XIX s-a critalizat una din cele mai cunoscute aristocrații românești, o aristocrație care a contribuit din plin la revoluțiile din 1821, 1848 la momentele cruciale ale secolului XX.
Mai mult, de aici din familia Pleșoienilor, o avem pe Pia Brătianu, mama celor trei premieri liberali care au condus România modernă. Localități care au licee, care au avut învățământ proefsional încă de la începutul veacului al XX-lea, fabrici de sobe, târguri, toate riverane pe un drum pe care legendele spun că au venit și romanii, luptele de la Grădiștea fiind consemnate pe Columna lui Traian.
Regimul comunist a venit cu mineritul și cu colectivizarea regiunii, punând punct dezvoltării și modernizării acestei frumoase zone. După 1990 și după 2010, această regiunea încearcă să-și caute o nouă identitate.
Zătreni
Cu peste 2000 de locuitori, localitatea este una pe care am putea-o denumi drept în curs de dezvoltare, cifrele estimate pentru anul 2021, depășesc 600 mii lei, pe care Constantin Lițoiu susține că se datorează unei bune colectări financiare și o stimulare a investițiilor în zonă. 
”Dacă vom reuși cu rețeaua de gaze, sunt convins că aici se va investi. Că vor fi oameni de afaceri care vor găsi oportunități de a dezvolta aici o mică industrie, că poate fi o renaștere economică a localității. Avem e drept o istorie frumoasă, am avut un trecut economic și spun că perspectivele sunt bune. Mai ales că noi ca instituție am făcut tot ce se poate în a asfalta drumuri, în a aduce utilități, apă, canal, adică să avem eșafodajul necesar pentru o economie care să meargă. Avem proiecte prin care interconectăm localitatea cu cele din zonă. Ne-am dori ca drumul național care traversează comuna să fie reabilitat. Există uin interes pentru zootehnie, pentru pomicultură, așadar sunt premise de dezvoltare”, susține primarul Constantin Lițoiu.
Localitatea are fermă de suine, există ferme pomicole, există mici afaceri în industria de servicii, există chiar investiții în agro-turism, așadar sunt șanse pentru ca cifrele financiare ale comunei să fie unele crescute în anii următori.
Primăria are și proiecte pe energia verde, așteaptă deschiderea proiectelor pe fonduri europene și programul Anghel Saligny. Dar cel mai important aspect este cel cu privire la rețeaua de gaze. Aceasta există în zonă, sunt instituții publice racordate dar se dorește extinderea în toată comuna.
Livezi
La o populație de 2000 de locuitori, comuna are venituri proprii estimate la 300 mii lei, sume mici dar asta sunt cauzate de o perioadă lungă de stagnare, comuna abia în ultimii ani a demarat lucrări de reabilitare a infrastructurii și introducere a utilităților.
Din păcate, peste 20 de ani, în comuna Livezi nu au existat investiții, astfel încât acum 5 ani, comuna era printre ultimele din Valcea ca nivel de utilități dar printre fruntașele la 
număr de dosare cu handicap.
”Nu comentez despre acea perioada dar noi am demarat imediat mai multe proiecte și am început stradă cu stradă investiții în drumuri, am scos cătune din buruieni, avem proiecte lansate pentru a continua complet reabilitarea tuturor drumurilor. Avem canalizare în execuție și așteaptom Masterplanul de apă. Avem spre finalizare tronsonul de drum cu județul Gorj și cu siguranță așteptăm investiții private care să mărească gradul de colectare pentru buget, să crească numărul locurilor de muncă”, susține Ștefan Verdeș, edilul din Livezi.
Proiectul de canalizare din comuna Livezi se apropie de final în valoare de 17 miioane de lei, urmând ca în acest an să înceapă proiectul de înfiițare sistem de apă potabilă.
Prin Programul Național de Investiții, Anghel Saligny, administrația locală din Sinești a depus documentațiile pentru înființarea sistemului de canalizare pe o lungime de 14 km, condiție necesară pentru a asigura normele de calitate a vieții din comună.
Tot prin acest program ar urma să fie asfaltați 8 km de drumuri în toate satele.
În 2022 se așteaptă și recepția la sala polivalentă și Burleanu consideră că trebuie făcute demersuri la nivel național pentru a introduce rețeaua de gaze naturale în comunele României.
Alunu
Cu peste 1,7 milioane lei și cu o populație de peste 4200 de locuitor, comuna Alunu se află în topul celor mai dezvoltate localități din Vâlcea, mare parte datorată industriei miniere. De altfel, la un moment dat în anii 90 se discuta chiar de transformarea comunei în oraș, idee care însă a fost abandonată.
Vorbim de o comuna care industrial, economia ei s-a țesut funcție de zona minieră și odată cu declinul acestei industrii este posibil ca și viața economică a acestei localități să intre în convulsii. 
Dar asta nu înseamnă că localitatea este monoindustrială, în Alunu funcționează un alt mare agent economic puternic dar care încă nu poate acoperi golurile dacă mineritul se va prăbuși.
”Știm că mineritul aici este o resursă vitală pentru economia localității, pentru toate domeniile. Știm că la un moment dat acest lucru ar putea să nu mai fie. De aceea, ne concentrăm pe proiecte. Avem o echipă care lucrează non stop pe documentații, proiecte pe care le punem pe tot ce înseamnă PNRR, PNI, POIM, orice care poate atrage bani. Se investește în drumuri, în rețele de utilități. Și așteptăm orice investitor care vrea să vină aici. Orice loc de muncă în Alunu este bun, orice venituri la buget sunt în avantajul comunității. Ultimele proiecte pe care le-am depus sunt la Agenția Fondului pentru Mediu pentru eficientizarea energetică a școlii cu clasele I-VIII și cea veche și cea nouă, ceea ce presupune anveloparea acestora, centrale etc. Vom încerca încă un proiect pentru panouri fotovoltaice, dar și crearea unui parc fotovoltaic în comună. Iar pe Anghel Saligny sperăm să obținem fondurile necesare pentru asfaltare, extindere canalizare și modernizarea stației de epurare și a uzinei de apă. Mai avem niște alunecări de teren,”, susține primarul Cristian Birăruți.
Comuna Alunu nu va intra niciodată în colaps. Chiar dacă mineritul va scădea ca pondere economică trepta acesta va fi înlocuit cu altceva. Este oricum un minerit de suprafață care mai poate fi un vector în industria extractivă, neimplicând costuri mari de producție.
Localitatea are resursa umană și adaptabilitatea de se plia economic pe alte industrii.
Berbești
Singurul oraș minier din județul Vâlcea, cu venituri de 3 milioane de lei și o populație de peste 5.200 de locuitori este la cumpăna sau trecerea gradual a economiei de la zona specifică acestui timp de industrie la o alta, trecere pe care edilul Milorad Cumpănășoiu spune că este imperios să se petreacă.
”Cred că avem zeci de exemple în țară de orașe monoindustriale care se zbate în faliment economic și social odată cu prăbușirea industriei respective. Tocmai că știm acest lucru, vrem să evităm colapsul care ar putea veni odată cu închiderea acestui tip de industrie. De aceea, deschidem orașul pentru investiții private, orice se poate face aici, orice aduce locuri de muncă. Încă avem o forță de muncă, orașul are resurse și poate achiesa la orice plan de afaceri. Tocmai în acest sens se ghidează investițiile noastre. În primul rând ne preocupăm să arătăm a oraș. Am reușit în acest an jumătate să scot orașul la lumină, să avem drumuri, să arate zona de blocuri a zonă civilizată. Lucrăm să scoatem zonele indundabile, prin rigole, canale de ape pluviale. Este un amplu proces de regândi tot orașul. Aici ne-a ajutat și Consiliul Județean, prin asfaltarea DJ 605 și avem promisiunea că lucrurile vor continua. Cu minera încercăm să colaborăm pentru asflatarea DC 135. Mai avem două locații care au fost afectate de lucrări de teren. Și amenajarea torentului strâmba. Un oraș înseamnă implicarea administrației în toate domeniile” spune edilul Cumpănășoiu.
În acest sens, dacă anul trecut primăria s-a implicat în a sprijini Liceul Preda Buzescu, în 2022, administrația se va implica în reabilitarea Bisericii cu hramul Înălțarea Domnului, construirea unei capele în parohia Slăvești.
Este o muncă titanică în a comsmetiza orașul Berbești. Un oraș în care timp de mai bine de 20 de ani nu s-a întâmplat nimic, pentru Cumpănășoiu este precum o restartare. Un nou mod de a gândi dezvoltarea orașului. Foarte dificil dar nu imposibil.
Așadar cu venituri proprii de 6,4 milioane lei, Valea Oltețului nu este o zonă săracă, este o zonă care a traversat dificl tranziția economică dar fără a intra în colaps. Cele 6 localități menționate sunt în fața unei mari intersecții economice. Au în față o marjă de câțiva ani pentru a gândi o strategie unitară, post minerit. Depinde de eficiența acestor manageri de localități. Zona este una care poate fi o inimă industrială a județului sau deloc. Depinde lucrări de infrastructrură, de investitori care să înțeleagă că avem o populație de 22.000 de mii de locuitori, deci o resursă bună pentru piața de muncă
