După 146 de ani, liberalii sunt la răscruce: Naționali sau Social-Liberali?

Un lucru este cert pentru liberali. Finalul erei industriale le-a adus victoria pe masă. În confruntarea sau dialectica socialism-capitalism, liberalii au învins, comunismul a falimentat din punct de vedere economic, întreaga lume, cu excepția a câtorva state, practica economia de piață, fundamentul  liberalismului economic.

Dar era industrială a veche cu furnale și oțelării a apus. A coloșilor cu mii de angajați, chiar a minelor se duce. Era comunicațiilor, a internetului, a noilor tehnologii, a noii industrii care înlocuiește treptat zona victoriană a fabricilor, clasa muncitoare ponosită din cartierele prăfuite, insalubre, dispare.

Nu mai există patronii unici, companiile se regurpează, fuzionează, se listează, acționariatul e divers, angajații sunt respectați, condițiile de muncă s-au schimbat radical față de secolul trecut. Raportul nu mai este unul de ”exploatare”, de multe ori se poate vorbi de un parteneriat între angajatori și angajați. Adversitarea vechilor clase sociale s-a atenuat, odată cu perfomanța aparaturii, a utilajelor, a roboticii.

Iar conflictul din sfera economică s-a mutat în sfera socială. Omul a devenit din nou o prioritate dar nu prin prisma locului de muncă, el este legat acum de contextul social. Companiile care au traversat demult granițele au un compozit divers și eterogen de muncă, nu mai sunt monocolore. La aceeași companie pot lucra europeni, asiatici, afro, cad barierele de rasă, de limbă, engleza devine deja o limbă maternă și universală. Cad granițele, cad barierele de religie, pentru că la același departament sunt colegi un brahma, un musulman și un creștin. Cad diferențele și se atenuează chiar dizabilitățile, minoritățile sexuale nu mai sunt ceva tabu.

Societatea galopează spre universalitate, spre globalism, banii cash nu mai sunt pe piață, granițele terestre sunt înlăturate. Sociatatea devine cea care contează și începe să subordoneze politicul.

În acest nou context social, PNL România se află la o răscruce. Acum 100 de ani, capitalul românesc și națiunea era nou înființate și avea un sens, în prezent, România se diluează și ea pe harta nouă a lumii. Marile orașe românești vor cunoaște în următorii ani un segment cosmopolit, un conglomerat de națiuni și minorități. Ce sens mai au cuvintele ”Național” într-o mare globală, într-o societate deschisă, legată rutier și economic de la Atlantic la Marea Neagră?

În ultimii 10 ani, paradoxul a făcut ca partidul care a practicat ”Național-liberalismul”, adică discursuri despre ”apărarea statului, a nației, a capitalismul românesc” să fie PSD-ul lui Dragnea și Nicolicea, Vîlcov și Codrin. Care de fapt sub acest discurs apărau corupția de tip balcanic, șmenurile și legăturile între stat și afaceriști dubioși. Totul ambalat cu discursuri sforăitoare despre religie, neam, patrie.

Asta în timp ce PNL a mers mai mult spre axa neoliberalismului centrist, al statului deschis, al României europene, promovând mai degrabă principiile liberalismului social, al progresului, al civlizației neoprotestante (liderul partidului și al țării este un membru al celei mai progresiste religii creștine).

Altfel spus, liberalii români au renunțat treptat la ”N”-ul brătienilor valabil acum 100 de ani dar desuet în era globalismului, având chiar premier în prezent, un tip exponent al generației new-europe.

Singurul partid care practică o politică națională, chiar cu forme primitive, rămâne oficial AUR și undeva pe ascuns PSD, care deși este membru al stângii europene (progresism, open society) nu vrea să-și piardă electoratul încă național -ceuașist.

Ce va face PNL, după 146 de ani? Aici este sensul. Va rămâne consecvent principiilor sociale semi-închise, conservatoare sau va baleia treptat spre social-liberalism. Dacă o va face, va îngloba USR. Și va pune în offside PSD care fie își definește apartenența la stânga, fie va renunța la socialiști și se va arunca spre naționalism-conservator.

În orice caz, un lucru e cert, la noi în România, cel puțin în ultimii zece ani PSD și PNL au făcut politică pe dos față de siglele sub care au defilat.