Primăria Stoenești organizează pe 13 iulie „ZIUA COMUNEI „ o sărbătoare de suflet cu joc și voie buna” A devenit tradiție ca la sărbătoarea „pe fir de borangic ” sa se strângă neamuri și prieteni, toții fii satului pentru a sărbători comunitatea. O sărbătoare care îi reunește pe cei născuți aici, pe noii rezidenți, turiștii care se află în Oltenia de sub Munte.
”Muzica populara, veselia și omenia sunt caracteristici care fac din locuitorii comunei, oameni cu spor la munca, dar și cu plăcerea de a petrece. O facem pentru a păstra tradițiile, pentru a împărtăși emoțiile, pentru a arata dragostea și respectul fata de oamenii de o mare bogăție sufletească. Este ziua noastră, ziua în care petrecem, în care vin fii satului acasă, în concedii, în vacanțe, vin să-și vadă părinții, vin la cimitire să aprindă o lumânare la bunici și alți străbuni. Vin turiștii care tranzitează această zonă a României, Oltenia de sub Munte”, susține primarul Fredi Dumbravă.
De ce pe fir de borangic? Borangicul, firul natural de mătase ţesut cu măiestrie de larvele fluturelui Bombyx mori, bine hrănite cu frunze de dud, era nelipsit în trecut din gospodăriile ţărăneşti acum mai bine de un secol. În lada de zestre a oricărei fete de măritat se găsea marama şi cămaşa cu altiţă cusută cu fir subţire de borangic alb sau gălbui.
Astăzi singurul loc din România în care se obţine mătase naturală, dar se şi ţese, se găseşte în judeţul Vâlcea, la Stoeneşti. În comuna care se coboară de la munte, dinspre poiana haiducilor, de sub Babele Vâlciii şi ajunge aici, la firul Govorei.
Doar aici la Vâlcea se mai cresc viermi de mătase. Cel puţin de 20 de ani nici nu se mai ştie că există viermi de mătase…
La Stoenesti, tradiţia se respectă la familia Niculescu. Aici se obțin firele de borangic, apoi dețesut pe războaie manuale din lemn. Totul se lucrează manual. La final, din firele de mătase se nasc ii si rochii superbe, camasi de barbat, marame si esarfe, servetele si stergare.
La Stoenesti se găsesc produsele autentice din borangic, produse traditionale romanesti confectionate manual: Ii din panza de casa tesute manual, servetele si stergare de artizanat, fete de masa, traisti si traistute, braie si bete, zgardane si bratari, ornamente din canepa si panusi speciale pentru a le oferi cadou, Ii din panza topita pentru dama, fetite si baieti, si nu in ultimul rand vesminte preotesti din borangic sau din bumbac cu diverse motive traditionale.
Primarul Gheorghe Dumbravă spune că acest aspect vine să întregească renumele agroturistic al comunei şi speră că din ce în ce mai mulţi investitori vor fi atraşi pentru a dezvolta afaceri în turism.
Printre soliștii de muzică populară care vor susține recitaluri aici se numără Alexia Oprița, Loena Potârcă, Alin Milică, Violeta Constantin, Cristian Bănățeanu, Emilia Ghinescu. Reyna Vox și Andreea Bănică vor susține partea de muzică pop și umorul va fi asigurat de Romică Țociu și Cornel Palade.
