Drăgoeşti, povestea de succes a ”orăşelului” de pe malul stâng al Oltului

Drăgoeştiul este exemplul de succes atunci când o administraţie locală gândeşte exclusiv pentru comunitate. Orice proiect pe care administraţia Melente îl pune în practică azi se transformă într-o premisă pentru un altul. La final, dezvoltarea economică a Drăgoeștiului devine contextul atractiv pentru investiţii și, automat, generează o anumită bunăstare  întregii comunităţi.

Dar mai este ceva, la Drăgoeşti vorbim de o echipă, una bine sudată, unde primarul este un coordonator de excepţie.

Gheorghe Melente este cel care caută soluţii de atragere a fondurilor, pentru că ştie faptul că urbanizarea unei comune care părea, în urmă cu mai bine de zece ani, condamnată izolării, stă în capacitatea de a identifica soluţii de atragere de granturi pentru proiecte.

„Banii niciodată nu vin singuri spre tine. Nu poţi să stai să aştepţi cu mâna întinsă pentru firimituri, pentru că nu ajungi nicăieri. Iar tu, înainte de a te apuca de un proiect, trebuie să ai o viziune până la capăt şi să prevezi ce anume atrage el după sine. Dacă aduci apa, canalul şi asfaltul într-un loc, atunci e clar că acea zonă va fi căutată, vor veni investiţiile şi, automat, plus valoare la buget, un capital de rulaj care se reflectă în bunăstarea și viaţa comunităţii”, spune Melente.

Astfel, în prezent,  administraţia din Drăgoeşti se află în procedura de accesare a banilor europeni pe două măsuri. Melente este ajutat de comisia de implementare, formată din cinci salariați ai primăriei; conform legii, comisia este bugetată prin bugetul proiectului.

Comisia îi reuneşte pe Constantin Căpățână, Gheorghe Rada, Gabriela Ciubuc, Maria Ortopan și Constantin Ciubotea.

Constantin Căpățână spune că ”ne aflăm la primii pași de implementare a 2 proiecte prin care am stabilit primele măsuri ce trebuie luate în vederea depunerii proiectului conform ghidului pentru asfaltare. Adică  6,5 km drumuri de tarla care deservesc 600 de hectare de terenuri. Pe aceste terenuri își defășoară activitatea și trei societăți comerciale agricole. Deci, obligatoriu, era o prioritate.  Celălalt proiect, asfaltarea unui segment din străzile aflate în domeniul public, adică 24 km, diferența care a mai rămas de asfaltat. Avem, aşadar, un lot de drumuri care sunt în proiect:  5 străzi (asfaltare, terasamente, rigole betonate și podețe), o ecuaţie completă. Toate aceste proiecte bine elaborate vor fi depuse în toamnă.”

La rândul său, Gheorge Rada a menţionat că ”străzile dorite a fi asfaltate sunt în pantă, iar în timpul calamităților se degradau imediat. Exista mereu riscul ca mașina salvării și  cea a pompierilor să nu ajungă. Totodată, și drumurile de tarla, dar și centura ocolitoare sunt foarte importante, deoarece sunt circa 100 de tineri fermieri interesați să își facă societăți comerciale, și noi trebuie să le asigurăm un minimum de utilități. Nu gândim pentru mâine, ci pentru următorii zece ani, asta e mentalitatea care trebuie învinsă. Nu trebuie să faci ceva ca tu să culegi laurii. Proiectele trebuie propuse a fi multianuale. Nu se face nimic de azi pe mâine”

Acesta este Drăgoeştiul, un fragment dintr-o poveste de succes a micului ”orăşel” de pe  malul stâng al Oltului…

A.P.