Dorel Ancuța: Știu că este o provocare dar Sălătrucelul poate deveni o stațiune turistică la un moment dat

Edilul din Sălătrucel este convins că în viitor, comuna poate spera la statutul de stațiune, având în vedere ritmul acceletrat cu care se dezvoltă structurile de cazare din zonă.

”Fiecare nou complex turistic care este inaugurat, fiecare pensiune care se deschide mă face să fiu optimist în ceea ce privește acest deziderat. Este un adevăr faptul că Sălătrucel a intrat în atenția celor care vor să facă turism aici, zona place, suntem sub Cozia, deci avem toate motivele să muncim în această direcție. Noi lucrăm la parte de utilități, așteptăm finanțările de pe Saligny, fondurile europene pentru a moderniza localitatea. Și așteptăm și îi invităm pe toți care doresc să investească în turism să aleagă Sălătrucel. Nu au ce regreta și noi le stăm la dispoziție cu absolut orice”, spune primarul Dorel Ancuța.

Până în prezent numărul structurile de cazare, pensiuni, complexe turistice, cabane se rdică la un număr de 10, în condițiile în care în urmă cu 4 ani, nu funcționa decât una singură. Iar ritmul autorizațiilor în acest domeniu este unul crescu ca și tranzacțiile de terenuri.

ălătrucel, fâşia de pământ care urcă, precum o iederă urbană, de la poale de munte şi se înfăşoară îndrăzneţ pe frumosul picior sudic al Coziei. Şerbăneşti, Păteşti sunt acele minuscule puncte de reper pe care le vedem atunci când soarele răsare din rouă şi scaldă marginea munţilor Vâlcii.

Iar dacă minunea Munţilor Dacici, cum mai este numită Cozia, dacă regina Făgăraşilor de Vâlcea trebuia să aibă o gardă, aceea nu putea fi decât Sălătrucel. O comună care se întinde în etaje, ca în vechile aşezări ale Eladei, de jos, din platoul Vâlcii, până la mijloc de munte. Este o încântare să priveşti, ca pe un con desfăşurat, cum urcă, într-o transhumanţă vegetală, căpiţele de fân, brazii cum se sărută cu stejarii, castanii comestibili cum se înfig în seva minerală a Coziei.