Deși susținută din toate părțile, Exploatarea Minieră Rm Vâlcea își bate joc de Mediu și Comunitatea din Costești

Nici Kogayonul nu e atât de negru cum pare dar nici Exploatarea Minieră nu e atât de albă, precum pare.

Deşi toate instituţiile statului, Consiliul Judeţean, parlamentari, primăria Costeşti, Romsilva etc s-au luptat şi o fac încă pentru salvarea locurilor de muncă de pe Platforma Râureni şi implicit a mineritului de la Bistriţa, modul de funcţionare şi lipsa de respect a celor de la Cariera Bistriţa faţă de mediu şi faţă de comunitatea din Costeşti este deja vizibil cu ochiul liber.

Să facem câteva precizări, este important să avem locuri de muncă şi agenţii economici de pe platforma Râureni –  USG, Oltchim, CET Govora dar cei care produc materie primă sunt obligaţi să nu-şi bată joc de eforturile celor care se luptă pentru acest lucru.

Dacă cineva de la Bruxelles vine să vadă cum arată perimetrul minier de la Bistriţa cred că pe loc ar închide carieră. Nu e deloc o frumuseţe să vezi efectiv un munte belit, haldele care spânzură lângă Arnota, un drum absolut înfiorător plin de ravene, aluviuni care atunci când plouă umplu de mizerie toată zona din apropiere de Mănăstirea Bistriţa.

Locuitorii din Costeşti spun că este o batjocură, se lucrează cu o “mare doză de nesimţire”, exploziile produc daune caselor, praful este peste tot, maşinile de tonaj strică pereţii locuinţelor, drumuri, garduri.

“Suntem la curent cu toate plângerile oamenilor. Şi majoritatea sunt întemeiate. Este un adevăr, cei de la Carieră nu respectă comunitatea din Costeşti din mai multe puncte de vedere. Drumuri, praf, mizerie. Mai mult, ar fi trebuit ca majoritatea angajaţilor să fie de aici din comună, de la mineri, ingineri, tehnicieni. Pentru că avem forţă de muncă una calificată aici în localitate. Nu există această cutumă. Protecţia mediului nu există. Este păcat că cei de la Minieră aşa ştiu să respecte eforturile care s-au făcut şi se fac pentru ca industria vâlceană să funcţioneze. Şi mai ales că modul cum lucrează determină mulţi turişti care urcă la Arnota să fie dezamăgiţi de această agrersiune asupra mediului”, spune primarul din Costeşti, Toma Peştereanu.

Din păcate, aşa este, niciun proiect de conservare a mediului nu există la carieră, parcă vedem un şantier din anii 70, o pată neagră lângă Parcul Naţional Buila Vânturariţa, halde care privesc hâd spre turişti, o imagine grotescă demnă de filmele comuniste a anilor 80.

Aşa că îi rugăm pe cei de la Cariera Bistriţa să se înveţe ce este respectul pentru mediu înconjurător, pentru oameni, pentru infrastructură şi mai ales pentru cei care au făcut eforturi uriaşe să existe continuitate economică acolo, pentru a nu îi suspecta de nesimţire crasă şi de batjocură, specifică unora care profită de faptul că sunt indispensabili într-un proces tehnologic.

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *