Deși e județ turistic, Vâlcea nu are nicio strategie în turism, totul se impovizează
Nu este niciun secret deja pentru nimeni, faptul că județul Vâlcea a fost luat cu asalt de turiști în această vară. Toate drumurile naționale, fie dinspre București, fie Valea Oltului, Valea Lotrului, drumul spre Horezu, toate au fost timp de două luni, efectiv bulevarde.
Vâlcea, potrivit datelor statistice a avut o creștere a numărului de turiști cu peste 50%, ajungând în top 6 pe țară, după Constanța, București, Cluj, Brașov și Prahova, ba cu ultimul fiind deja la o diferență redusă.
Cu toate astea, Vâlcea a devenit județ turistic nu printr-o strategie a autorităților, nu a existat deloc un program, o foaie de parcurs, Vâlcea s-a dezvoltat de la sine, împins de investitori, de cei care au venit cu bani, de cei care au îndrăznit să sper, au pus suflet, au îpins limitele și au transformat un deșert de idei în oaze turistice.
Vâlcea a curs de la sine spre turism, pentru că au existat oameni inimoși care au fermecat zone de munte, am existat noi ca presă să promovăm orice scântei și petec de cer și de cascadă, au existat pentru că Vâlcea are un relief fenomenal.
Dar, sunt câteva secrete sau strategii pe care nu le pot face acești oameni inimoși dacă autoritățile nu intervin și nu ajută. Și cu acestea Vâlcea ar putea să ajungă pe primele trei locuri și ar putea strânge turiști din afară.
E vorba de proiecte mari pentru care nu e nevoie doar de o localitate, ci de mai multe și de un coordonator efectiv.
În primul rând, din cele 11 lacuri de acumalare de pe râul Olt plaus alte 3-4 din munții Lotrului, doar unul este navigabil azi. Cel de la Călimănești. Aici este nevoie de implicarea autorităților pentru a stabili cu Hirdroeclectrica condițiile în care lacurile vâlcene să permită navigația cu motoare electrice. Cum ar fi să ai 11 mări navigabile în județ? Imaginați-vă croaziere pe Vidra sau la Câineni sau la Prundeni, la Drăgășani?
Dacă tot vorbim de Hidroelectrica, facilitarea în week-end a vizitelor la centrala Ciugetu, unică în România.
Drumul Horezu – Mălaia prin Vârful Romani. Adică Transcăpățânii, drum care are ar lega direct două zone turistice de top, Oltenia de sub Munte cu Valea Lotrului. Sprorturi de iană, structuri de cazare, aventură, drumeție, etc.
Drumul Voineasa – Sadu, reabilitarea totală a acestui drum turistic care ar dezvolta o nouă axă de turism montan în Vâlcea.
Reabilitarea de urgență a DN 7D, actual drum județean pentru a face din Țara Loviștei o zonă turistică, de tip Țara Moților.
Via Ferata! Canionul Cheia amenajat sub forma Via Ferata. Este un canion spectaculos, unic în România, care ar atrage aici, vara mii de turiști amatori de aventură. Ar fi cea mai reușită Via Ferata din România.
Trasee de bike, offroad, parapantă, balon, terenuri de golf, zone de agrement și cantonament în comunele montane pentru echipe din majoritatea sporturilor. Vâlcea se află pe locul 3 la calitatea aerului. Deci este sănătate curată.
Promovarea zonei vinurilor. Dezvoltarea masivă a Toscanei României de la Orlești până la Mădulari, Lungești, un bazin uriaș viticol. În paralel, turismul cingetic, prin cabane de vânătoare, unde să atragi lumea cu bani din afară.
Canotaj pe râuri în zona montană. Ghiduri pentru mănăstiri și o hartă unitară a acestora care să fioe prezentată în toate limbile de circulație.
Fiecare stațiune balneară să aibă o bază sportivă modernă și fiecare stațiune să aibă festivalul ei. Specific și care să devină o tradiție.
Stațiunile vâlcene să fie legate rutier și feroviar, unde se poate, dar important este să ai transport public între Călimănești și Govora, între Brezoi și Olănești.
În Râmnicu Vâlcea, pe șoseaua Ostroveni, în zona lacului și prin recuperarea Peninsulelor, organizarea Summer Fest, din luna iunie până în august, cu evenimente în fiecare week-end, de la muzică, la culinare, etc.
Și sunt multe, foarte multe astfel de idei care ar trebui înglobate într-o strategie clară, pe termene, pe date. Demersuri ca în următorii ani, Mălaia, Costești și Vaideeni să devină stațiuni turistice, într-o primă etapă și în a doua etapă – Câineni, Slătioara, Bărbătești, Sălătrucel și poate ulterior Muereasca, Berislăvești, Stoenești, Dăești, Măglași. Am menționat, localitățile care au potențial turistic nevalorificat încă, nici măcar un 5%.
Să nu uităm, sunt șanse ca în 2028, Vâlcea să fie traversată de una din cele mai importante autostrăzi, nu doar pentru România, ci pentru Europa. Cum ar fi să culegem turiști de pe această autostradă. De noi depinde dacă Vâlcea va rămâne doar un județ de tranzit sau unul de destinație turistică.
Se aude?