Depresiunea Horezu (Horezu, Slătioara, Vaideeni, Mateești, Măldărești, Tomșani) al treilea pol economic al Vâlcii?
Se poate vorbi de un areal puternic economic al Vâlcii, o punte care leagă Zona Urban Funcțională a municipiului, trecând prin Oltenia de sub Munte și care ajunge în frumoasa zonă turistică a Horezului. O depresiunea destul de diversă, care rezidă în nucleul celui de-al treilea oraș ca forță economică al județului. O zonă cu turism, cu industrie, cu un puternic segment rezidențial, o zonă care cunoaște o dinamică foarte crescută și care cu siguranță în viitor va contribui și mai mult la dezvoltarea PIB-ului în județul Vâlcea.
Mateești
Cu aproape 3000 de locuitori, comuna a realizat venituri proprii estimate la 400 mii lei pe anul 2021, localitatea bazându-se pe o mică industrie, pe o relativă dinamică a investițiilor, semn că după 1990, comuna are un trend bun, siajul de a fi lângă Horezu, este unul benefic. 
Până în anii 90, comuna era o sursă de muncă pentru activitatea minieră din bazinul Berbeștiului, o mutație economică, una care a avut reperscursiuni mult timp după declinul industriei miniere.
Din păcate, administrațiile care au guvernat multă vreme comuna nu au fost interesate de a moderniza condițiilor de viață, standardele locuitorilor.
În prezent, Cosmin Anghelescu a trebuit să dea un restart și să se apuce masiv de a aduce gradul de utilități și infrastructura pentru a deveni atractivă pentru oamenii de afaceri.
Primarul comunei Mateești spune că România nu se va ridica dacă nu investim în generația de mâine. Așadar, toate proiectele care înseamnă investiție în școală, în sport, în sănătate și care privesc copiii sunt prioritare pentru Anghelescu.
”Trebuie să privim în viitor. Drumuri, apă, canalizare le vom face, este mersul firesc al investițiilor în infrastructură. Sunt programe naționale, care mai devreme sau mai târziu vor asigura un standard de viață normal pentru fiecare localitate. Dar pentru cine facem asta, dacă nu vom avea copii, nu vom avea o generație nouă calificată, una educată și una care să aibă spirit antreprenorial? Școala este fundamentală pentru orice localitate. Produsul școlii este cel care va asigura continuitate și longevitate unei comunităși”, spune primarul Cosmin Anghelescu.
De altfel, este o comună cu record de proiecte edilitare, în afara școlilor, s-a investit în trama stradală, în canalizare, sunt zone în care niciodată nu s-a investit nimic, care trăiau în condiții care aminteau de 1989.
Anul în curs, Anghelescu așteaptă finanțări pe toate programele, fie europene, fie guvernamentale și spune că în câțiva ani, comuna va recupera ecartul care o desparte de restul localităților din zonă.
Slătioara
Este considerată una din cele mai frumoase comune vâlcene, o comună în care armonia satelor se combină cu armonia colinelor submontane, unde este așezată, drept pentru care, se află în topul localităților rurale, care atrage migrația orășenilor. În Vâlcea, Slătioara este pe locul 3, după Vlădești și Bujoreni, ca număr al orășenilor ce își 
construiesc aici o locuință.
construiesc aici o locuință.Cu peste 3.300 de locuitori, Slătioara aduce venituri de 600 mii lei, sumă care însă se află pe un trend progresiv, dată fiind dinamica investițiilor din ultimii doi ani, de aici. Să nu uităm, în acest an, la Slătioara se va amenaja cel mai mare parc fotovoltaic din Oltenia, de peste 40 de hectare.
”Slătioara, sunt convinsă, că în foarte scurt timp își va dubla veniturile proprii, noi tindem spre o creștere a bugetului propriu pentru că este garanția că avem bani pentru investiții, pentru cofinanțare de proiecte. Cartea noastră de vizită este cunoscută deja, lumea vine aici, se caută locuri pentru afaceri, oportunități. Ritmul este unul accelerat. Stăm foarte bine la nivel demografic, nu avem o hemoragie de populatie, dimpotrivă vreu să spun că avem un tipar nou de familii, cele din clasa de mijloc, cele care aleg comuna noastră pentru liniște, pentru natură, pentru peisaj, pentru utilități. Slătioara are potențialul care o poate propulsa în cele mai dezvoltate comune din Vâlcea”, spune primarul Camelia Romcescu.
Dintre toate comunele de aici, este localitatea care combină în mod echilibrat, palierul economic, cel rezidential și cel turistic, pentru că există și căteva agropensiuni funcționabile și numărul acestora este în creștere.
Vecinătatea cu orașul Horezu, zona subalpină, faptul că se află pe cel mai important drum național din regiune, la o intersecție cu alte căi rutiere, înseamnă avantaje, pe care o administrație implicată le poate foarte bine asambla.
Vaideeni
Candidata Vâlcii alături de Mălaia și Costești, la titlul de stațiune turistică, Vaideeni este deja o marcă la nivel național, fiind comuna care prezintă admirabil sinteza dintre Oltenia de sub Munte și spiritul transilvan al Mărginimii Sibiului.
Cu venituri proprii de 850 mii lei și cu aproape 4.000 de locuitori, comuna Vaideeni este un nucleu turistic care treptat se substituie tradiției păstoritului. Este una din cele mai moderne localități vâlcene, care are proiecte masive în această industrie a turismului.
”Din păcate, tradiția păstoritului este în declin și nu doar la noi, ci în toată țara. Dar, turismul structurat și centrat pe acest fundament combinat cu o industrie zootehnică devine încet o axă pe care comuna noastră se dezvoltă. Vaideeniul este un brand, la care s-a muncit ani întregi, avem o identitate a noastră, lucrăm pentru a promova foarte bine, tot ce ține de zonă. Investițiile noastre în infrastructură dau roade. Este clar că ne pregătim pentru a deveni oficial destinație turistică, se muncește mult la acest capitol dar vrem să oferim turiștilor care vin la Vaideeni, ceva care să îi țină aici. Să poată avea un sejur, să aibă activități diverse. De la tradiții, sărbătorile noastre, gastronomia nostră, agrement și aventură. Sper să implementăm cât mai rapid microstațiunea Ursu -Ursulețul”, menționează primarul Daniel Băluță.
De altfel, din Vaideeni pleacă două drumuri absolut unice în Vâlcea, drumuri montane pe Valea Luncavățului și pe Valea Cernei al căror potențial este prea puțin valorificat. Asta înseamnă cascade, chei, peșteri, locuri de camping, trasee care urcă până pe platoul la 2000 de metri.
Vorbim de o comună care va completa oferta turismului total pe care îl poate oferi județul Vâlcea. Cu siguranță în anii următori, veniturile proprii ale localitățiii vor fi mult mai mari decât au fost până în prezent.
Măldărăști
Cu venituri proprii de aproximativ 400 mii lei, localitatea de 2000 de locuitori care se învecinează la est cu Horezu este o localitate cu specific turistic. Aici funcționează mai multe obiective și structuri de cazare.
Este considerată un cartier al Horezului, cu care își împarte terenurile optime pentru investiții. De altfel întreaga economie a comunei este legată cu totul de orașul Horezu, fiind într-o deplină dependență.
Comuna beneficiază și de o zonă bogată în patrimoniu, fiind o veche așezare medievală, construită în jurul feudei lui Tudor Măldar, fost căpitan în armata lui Mihai Viteazu. Și tot aici, se află celebrul ansamblul al culelor, construcții tipice, boierimii din Oltenia de sub munte.
Tomșani
Cu aproape 400 mii lei venituri proprii și peste 3500 de locuitori, comuna vâlceană, denumită drept capitală a mierii, este cunoscută de secole drept, zona cu cei mai mulți apicultori din țară.
Mierea de la Tomșani se vindea în secolul XIX în târgurile din Veneția, Trieste și Milano iar ceara de aici, era direct achiziționată de Vatican.
Așadar cu o istorie economică în spate, Tomșaniul din prezent se dezvoltă pe două paliere principale, rezidențial și economic. Aici există locuințe noi, comuna beneficiind de o infrastructură optimă și standarde de viață căutate de cei care vor o casă la țară.
”Lucrăm la intabulări. Și în același timp efortul nostru se concentrează pentru atragerea de investitori. Fără o economie privată, fără afaceri în comună, bugetul propriu nu va crește. Avem terenuri și așteptăm pe cei care vor să dezvolte aici afaceri, industrie, servicii, agro-industrie. Sper că în acest an vor demara marile proiecte pe progame naționale și guvernamentale. Dar asta este partea noastră, a adminsitrației și nu e suficient. Pentru ca o localitate să dea înainte să asigure un nivel de trai, un buget consistent, locuri de muncă, așa cum am precizat, este nevoie de investitori privați. Care fie să facă o pensiune, fie o mică făbricuță, o fermă bio, orice afacere care să genereze plusvaloare. Suntem aproape de Horezu și asta spun eu că este un avantaj. În acest sens, am demarat o amplă operațiune de intabulare și cadastrare a terenurilor pe care le deține primăria. Pentru a avea pământ de oferit, fie prin concesiune, prin închiriere”, spune Andrei.
Odată intabulate aceste terenuri, Nicolae Andrei menționează că se va analiza accesul acestora la utilități și acolo unde nu sunt, să incerce să execute aceste lucrări.
Stroești
Cu 2.600 de locuitori, comuna reușește să strângă la bugetul propriu venituri de aproximativ 550 de mii de lei, din mica industrie locală, din zona agro și a unei populații destul de înstărite.
Localitatea este una care se pretează la investiții, primarul Toma Ciolacu spune că vrea ca localitate să aibă o carte de vizită.
Îmbunătăţirea socio-economică a unei comunități presupune existența unei infrastructuri de bază și utilități, astfel încât oamenii să nu simtă mari diferențe între urban și rural. În opinia primarului din Stroești, Toma Ciolacu, ”fiecare ales local își dorește pentru localitatea sa să asigure condiții optime de trai și dezvoltare economică.” Iar acest lucru se observă la tot pasul în această comună care a încheiat anul 2020 cu multe realizări. Drumuri asfaltate, instituții reabilitate, extinderi rețele de apă, plus alte obiective au ridicat standardul de trai al comunității.
Horezu
Cu peste 6,2 milioane lei și o populație oficială de aproximativ 7000 de locuitori, orașul devenit anul trecut stațiune de interes național, Horezu este al treilea cel mai dezvoltat oraș din Vâlcea, pentru prima dată, reușind să devanseze stațiunea Călimănești.
Când auzim „Horezu”, ne gândim automat la ceramica populară deja celebră. Dar în afară de asta, potențialul pe care îl are orașul este încă neexploatat la adevărata sa valoare. Un lucru este însă destul de clar: a reușit să atragă bani europeni, ca să înceapă să se dezvolte de undeva.
„Ne-am îndreptat spre fondurile europene, astfel că am reușit în patru ani de zile să luăm peste 12 milioane de euro, având în continuare în lucru și alte proiecte care însumează încă 5 milioane de euro fonduri europene, deci aproximativ 17 de milioane de euro. Am realizat, după ce am obținut aceste finanțări, că sunt principalele surse de dezvoltare ale unei comunități, inclusiv cum este cea a orașului Horezu. Fondurile guvernamentale, așa cum știm, sunt limitate, iar fondurile locale sunt și mai limitate, motiv pentru care singura sursă viabilă și importantă o reprezintă fonduri europene”, spune Nicolae Sărdărescu, primarul orașului Horezu
Chiar dacă în acte orașul are o populație stabilă de 7000 de locuitori, în realitate, dacă adaugăm numărul turiștilor, numărul celor care tranzitează, care rămân temporar în Horezu, sare bine de 10.000.
Orașul păstrează un centru istoric care în acest an va fi redat circuitului turistic și urban, are în portofoliu două monumente UNESCO, deține o microstațiune la 1600 metri altitudine, un spital modern și dotat cu aparatură medicală modernă, un liceu, cel mai mare din județ, școli și grădinițe. Dar și un parc industrial care crește anual în zona Treapt.
Este așadar cel mai dinamic oraș din Vâlcea, care combină reușit toate domeniile economiei – turism, industrie, servicii.
Este pe drept cuvânt capitala de vest a Vâlcii, un centru regional care impune un trend în toată regiunea, în toate localitățile limitrofe. Dacă merge bine Horezu, merg bine și comunele Olteniei de sub Munte. Și nu în ultimul rând Vâlcea.
Astfel cu venituri de 9,4 milioane lei, ”Țara Horezului”, frumoasa depresiune a Vâlcii, pe care francezii au definit-o drept destinație de excelență se conturează clar ca una din cele mai dezvoltate zone a județului. Poate oricând face parte din mapa pe care oamenii de afaceri ar trebui să o aibă în vedere atunci când doresc să dezvolte o afacere. Aici este și resursa umană și o zonă care absoarbe fonduri.
