De la păzitul gâştelor în lunca Cernei, la doctoratul de la Sorbona

A rămas fără tată la trei ani. Acesta murise pe front, la Griviţa. Enache sau Ianache, cum îl striga bătrâna din Dozeştii Vâlcii, era mare amator de prins vrăbii cu ligheanul.

Un copil sărac, dar cu suflet mare. La şcoala primară s-a dus cu o cămaşă a lui taică-său, Nicolae, aranjată la mâneci. Primi doi ani nu prea s-a ţinut de şcoală, fiind mereu bolnăvicios. Fraţii mai mari au spus că Ianache va rămâne în casă, să aibă grijă de maică-sa, când o fi bătrână.

Ianache umbla toată ziua în lunca Cernei, după mreană şi caraşi, la şcoală mai rar.

Într-o zi, însă, înainte de Crăciun, când avea deja 9 ani, a ajuns la boierii Tetoieni cu colindul. Tinca Tetoianu, care stătea la Craiova, l-a văzut pe copilul negricios din corul de colindători şi l-a întrebat ce vrea să se facă atunci când o sat saracsă fie mare. „Marinar”. Şi copilul a văzut o hartă mare şi le-a explicat boierilor din casă continentele şi mările, pe unde vrea să ajungă. Tinca l-a îndrăgit şi, aşa, Ianache şi-a găsit un protector.

Şcoala a urmat-o la Râmnicu Vâlcea, unde a stat la familia Dănescu, apropiaţi ai Tetoienilor. A terminat al doilea gimnaziul şi Tinca l-a luat la Craiova, acolo unde locuia ea. Ianache absolvă Liceul Carol I. În ultimul an de liceu Tinca moare. Dar Enache nu se descurajează şi ajunge la Bucureşti, la Universitate, la Facultatea de Matematică. După ce termină facultatea ca şef de promoţie, are opţiunea de a rămâne şi de a preda aici sau de a pleca mai departe, la studii.

Aplică la Sorbona şi este admis fără probleme, chiar la Facultatea de Ştiinţe. Aici îşi capătă şi numele. Întrebat de colegi de unde anume din România este, Enache zâmbeşte şi spune „Fârtăţeşti”. Lumea se uită la el nelămurită, şi atunci aduce o hartă a Europei şi arată un punct mic în dreapta Oltului. „De aici, de lângă râul ăsta, Oltul”. Şi aşa i-a rămas numele – „Ianahe de la Olt”.

La Paris, înfiinţează Asociaţia Studenţilor  Români şi devine cercetător la Observatorul Astronomic.

Ianache devine colaborator la revistele de astronomie din Franţa, Belgia, Canada, Germania, Austria: L’Independence roumaine, Le Petit Parisien, La Libre Parole, Patriotul, Universul, Viaţa Românească, Puterea Poporului etc. Opera: Contribution à la Théorie de l’écoulement sur les déversoirs en mince paroi et à nappe noyée en dessous; Mecanique céleste: Principes de la méthode de la variation des constantes et son application au calcul des Perturbations des planètes; Sur la Théorie des planètes (1908); Sur les anneaux de Saturne (1908); Chestiunea agrară în România (1907).

Tot la Paris este admis ca membru titular al Societăţii franceze şi membru al Societăţii astronomice belgiene.

SorbonaDar nu poate rămâne acolo, dorul de ţară îl mistuie, lunca Cernei, primăverile şi verile de la Fârtăţeşti nu îi ies din minte. Şi atunci decide să se întoarcă în România.

Şoc însă, la Bucureşti, studiile sale neavând echivalent, nu îi sunt recunoscute. Universitatea Bucureşti respinge aplicaţia lui de a rămâne la o catedră universitară, fiindcă nu există asemenea discipline aici.

Ianache nu dezarmează, dimpotrivă, alege să vină în Râmnicu Vâlcea, dar aici, Inspectoratul Şcolar spune că nu există niciun post pentru el. Cu greutate, optează pentru un post de suplinitor la Liceul Alexandru Lahovary.

Mai trebuie menţionat că Nicolae Enache a fost primul dintre românii care au făcut studii ştiinţifice asupra fluidelor, un precursor al acestei ramuri a ştiinţei atât de cercetate astăzi în hidromecanică şi aerodinamică!

Moare bolnav în 1935, la Râmnicu Vâlcea, într-o sărăcie sfidătoare pentru unul care, în Franţa, este considerat printre cei mai renumiţi savanţi ai începutului de secol XX.

Liviu POPESCU

2 comments

  • Briceag Gheorghe

    Sunt stranepotul lui Nicolae Enache de la Olt.M-a bucurat faptul ca cineva isi mai aduce aminte de el. As dori daca se poate sa iau legatura cu autorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *