De la Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului la cel mai mare Mall din regiunea Olteniei

Mulţi dintre locuitorii zonei de nord a municipiului Râmnicu Vâlcea îşi amintesc cu nostalgie de sirena care îi trezea în fiecare dimineaţă la ora 7 şi care anunţa, de fapt, începutul schimbului la Combinatul de Prelucrarea Lemnului (CPL) din oraş.
Combinatul de Prelucrarea Lemnului a fost creat în 1948, în locul unei mici fabrici de mobilă, care a funcţionat până la naţionalizare. În acei ani, CPL se afla la marginea oraşului şi a fost de fapt prima fabrică de amploare din oraş, numărul angajaţilor crescând în timp şi depăşind în anii ’80 cifra de 1.000, care lucrau în câte două schimburi. De numele CPL se leagă de fapt primele blocuri din Râmnicu Vâlcea, nişte blocuri cochete cu un etaj, care, iniţial, fuseseră planificate pentru a fi cămine muncitoreşti, dar acestea, spre deosebire de cele construite în anii ’80, au păstrat o arhitectură elegantă şi erau destul de spaţioase.
Ideea înfiinţării acestui combinat industrial a avut la bază faptul că judeţul Vâlcea deţine unul din cele mai mari fonduri forestiere din ţară, erau deja cunoscute exploataţiile de material lemnos de pe Valea Lotrului, Valea Oltului, Valea Cheii sau Valea Olăneştiului. Încet, se pune astfel baza, la Râmnicu Vâlcea, unuia din cele mai importante centre de exploatare şi prelucrare a lemnului.
Combinatul se întindea pe o suprafaţă întinsă de câteva zeci de hectare pe malul drept al Oltului, însemnând laboratoare uzinale, fabrică de mobilă, ateliere de prelucrare, hale de depozitare, dar şi un turn de apă.
În anii ’70, oraşul s-a întins în jurul acestui combinat, apărând chiar un cartier care poartă numele CPL. Totodată, Ministerul Educaţiei decide şi înfiinţarea la Râmnicu Vâlcea a unui liceu cu specific forestier, în care sunt pregătiţi elevi pentru a lucra ulterior în această fabrică.
După 1980, CPL începe să producă cu precădere pentru export, dormitoarele şi livingurile care se fabrică la Râmnicu Vâlcea apar în zeci de reviste de profil. În anii ’80, milioane de români aveau în casă celebra bibliotecă pe tot peretele care se producea la Râmnicu Vâlcea sau dulapurile cu trei sau patru uşi. Se remarcă o serie de meşteritâmplari care creau aşa zise opere de artă în lemn. Ulterior, după 1990, aceştia au reuşit să-şi deschidă mici fabrici de mobilă de succes.
 CPL Râmnicu Vâlcea era considerat întreprindere fanion a economiei socialiste, potrivit datelor din acea vreme, produsele de aici, care mergeau la export, contribuind la o parte din plata datoriei externe a României. După 1985, pentru a cumpăra un fotoliu de la CPL, era nevoie de relaţii sus-puse, iar preţul nu era deloc unul modest. Nu mai spunem de celebra sonerie de ora 7 care suna la CPL şi se auzea din orice punct al oraşului.

    În 1989, din păcate, muncitorii de la CPL Râmnicu Vâlcea primesc un renume nemeritat, care a rămas, însă, în istorie: „ciomăgarii de la Vâlcea”. Asta din cauza faptului că, pe 18-19 decembrie 1989, PCR dă ordin ca la Râmnicu Vâlcea să fie confecţionate bâte de lemn, iar mai multe garnituri de tren au fost încărcate cu angajaţi ai CPL, luaţi direct din schimb şi trimişi la Timişoara pentru a-i „ciomăgi pe huliganii şi maghiarii care vor să rupă Banatul din teritoriul românesc”.
Numai că muncitorii, informaţi de la Radio Europa Liberă despre adevărul evenimentelor de la Timişoara, când au ajuns în Banat, au pactizat cu revoluţionarii, iar restul garniturilor care încă nu ajunseseră au fost întoarse din drum.
După 1990, ca orice agent economic din România, CPL a traversat cu greu primii ani ai tranziţiei. O parte din active au fost cumpărate prin metoda MEBO de către salariaţi, dar apariţia micilor ateliere private de mobilă şi a mobilierului uşor a dus la declinul combinatului.
După anul 2000, omul de afaceri Viorel Cataramă a cumpărat activele CPL şi a încercat să resusciteze fabrica, restructurând ceea ce nu mai era rentabil. Angajaţii s-au redus la jumătate, iar după patru ani Cataramă a decis să vândă activele combinatului, inclusiv terenul, grupului belgian Belrom. Presa vremii a numit afacerea un autentic tun imobiliar. Sumele vehiculate pentru această tranzacţie s-ar fi ridicat la peste 20 de milioane de dolari, având în vedere că terenul se află acum aproape de centrul oraşului şi e dispus pe marginea Oltului. Puţinele secţii care mai funcţionau în cadrul CPL au fost mutate într-o comună la marginea municipiului, unde se mai produc şi astăzi mese şi scaune.
Concernul respectiv avea în proiect încă de atunci realizarea unui centru rezidenţial cu mai multe blocuri turn şi un modul comercial care să includă un hypermarket, un centru de bricolaje  şi un Mall.
Astfel a început demolarea combinatului vâlcean, dar criza economică a încetinit aceste operaţiuni, compania care se ocupa de demolare a sistat operaţiunea, iar populaţia de etnie romă a preluat iniţiativa. Din păcate, s-au înregistrat şi accidente, un cetăţean, în timp ce încerca să fure cărămidă din zidurile fostei clădiri de birouri, a murit, fiind zdrobit de peretele care s-a prăbuşit peste el.
La sfârşitul anului 2010, în cele din urmă, operaţiunea de demolare a combinatului s-a terminat, în mijlocul unei suprafeţe destul de mari (vezi foto) rămânând doar turnul de apă, în rest balast, resturi de ziduri, gunoi şi zeci de câini maidanezi.
O rană imensă, o sfârtecătură pe trupul oraşului…
După 50 de ani de existenţă, primul mare combinat din Râmnicu Vâlcea a dispărut sub un strat mare de moloz. Cartierul se mai numeşte CPL, o autogară din zonă se numeşte „Autogara CPL”, iar generaţia nouă care locuieşte aici habar n-are de unde vine acest nume.

6 ani….o uriaşă groapă de gunoi a rezistat în mijlocul Râmnicului, pe locul cimitirului fostului combinat.

Anul 2017 însă a început în forţă, cei de la NEPI, concernul care a cumpărat de la belgieni 12 hectare de teren, în primăvară au intrat în cele din urmă în pâine şi au început ridicarea noului Mall.

Şi povestea deschide un nou capitol în decembrie..

Shopping City Râmnicu Vâlcea, primul centru comercial full concept din regiune, își deschide porțile pe 7 decembrie cu o ofertă unică de branduri pentru regiune, precumCarrefour, New Yorker, Sport Vision, Pepco, Hervis, Orsay, Deichmann, Noriel, Altex, Bigotti, Jysk și KFC, alături de o gamă completă de servicii și multiple opțiuni de divertisment. Investiția în centrul comercial este de 40 de milioane de euro.

Mult așteptat de locuitorii din regiune, centrul comercial va găzdui în cei 27.900 de metri pătrați o ofertă generoasă debranduri și servicii pentru toate categoriile de vârstă și interese: modă și accesorii, beauty, articole sportive, tehnologie, home&deco, jucării și produse pentru copii. Mai mult, vizitatorii vor avea parte și de un food court extins, cu experiențe culinare pentru toate gusturile, precum și demultiple spații de divertisment: loc de joacă, cazino și o terasă exterioară, cu vedere unică spre râul Olt, pentru petrecerea timpului liber și evenimente.

Cel mai complex mix de retail și divertisment din regiune

Printre magazinele care își vor aștepta clienții luna viitoare se numărăNew Yorker, Deichmann, LC Waikiki, Hervis, Altex, DM, Marionnaud, Jysk, Noriel, Top Shop, Various Brands, Bigotti, Gloria, Atmosphere, Marelbo, Paolo Boticelli, Benvenuti, English Home, Optiplaza, Anna Cori, Bijuteria Stil, Sport Vision, Orsay, Douglas, Gatta, Takko, Gerovital, Office Shoes, Optiblu, Meli Melo, Penti, Vitamix, Pro Beauty Shop, Splend’or, Rainbow Café, TUI, CCC, Pepco, Sensiblu, Yves Rocher, Fresh Clean, Credit Amanet, IQ Box, Inmedio, RCS&RDS, Silka, Animax, Arsis, Flormar, Cremeria Marco, Max Bet, Energy Kids, Zvon Café, Casa Oltenească, Help Net, Contakt, KFC, Salad Box, Donner Dab, Pizza Romana, Casa Românească și Spartan.

Alături de acestea, pe 7 decembrie,își va deschide porțile și hipermarketul Carrefour, cu o suprafață de vânzare de 7.500 de metri pătrați și 300 de angajați, devenind astfel unul dintre cei mai importanți angajatori din Râmnicu Vâlcea.

Surprizele vor continua și anul viitor, când vizitatorii centrului comercial se vor putea bucura și de cel mai mare și mai modern cinematograf multiplex din regiune – Cinema City – dotat cu 6 săli, ce vor oferi vizitatorilor oportunitatea de a viziona cele mai recente și populare producții cinematografice.

Mixul de chiriași și oferta atractivă de divertisment oferite de Shopping City Râmnicu Vâlcea vor fi completate de designul și arhitectura moderne, materialele de calitate superioară și de dotările de ultimă generație. Centrul comercial este aliniat celor mai înalte standarde aplicate de NEPI Rockcastle, dezvoltatorul mall-ului și lider pe piața imobiliară de retail din Europa Centrală și de Est, tuturor proiectelor de retail dezvoltate până acum. Intrările impresionante, similare celor prezente în mall-urile din marile orașe și lumina naturală obținută datorită luminatoarelor de mari dimensiuni, situate pe acoperișul clădirii, sunt doar câteva dintre elementele care vor face din Shopping City Râmnicu Vâlcea un centru comercial unic în regiune. Suplimentar, centrul comercial a investit în facilitarea accesului vizitatorilor prin montarea de sensuri giratorii și prin construcția unui drum de legătură cu patru benzi.

„Fundamentul NEPI Rockcastle se sprijină pe două principii foarte importante care ne-au diferențiat până acum: investim cu precădere în centre comerciale dominante și le oferim comunităților mall-uri atent croite pe nevoile și dorințele lor. Centrul comercial Shopping City Râmnicu Vâlcea este un mall mult așteptat de vâlceni și suntem bucuroși că putem să aducem și aici experiența unică de shopping și divertisment cu care i-am obișnuit pe cei care ne trec pragul”, spune Sebastian Mahu, Head of Asset Management în cadrul NEPI Rockcastle.

Investiția realizată de NEPI Rockcastleeste de aproximativ 40 de milioane de euro. Centrul comercial devine astfel principala destinație de shopping și petrecere a timpului liber din regiune și un important motor pentru economia locală, prin generarea de sute de locuri de muncă și prin contribuția la creșterea activității economice.

Două istorii, care a fost mai bună, cum ar fi trebuit să fie, noi nu ştim….vă lăsăm să comparaţi.

Liviu POPESCU