De ce Vâlcea este un judeţ de tranzit turistic, iar nu o destinaţie turistică…

Judeţul Vâlcea, din păcate, nu a reuşit nici după 30 de ani să devină o destinaţie turistică, el rămânând la stadiul de judeţ de tranzit turistic, Altfel spus, un judeţ de weekend sau de maximum 2-3 zile, şi nu o opţiune de sejur. Un fel de vânătoare de turişti cu ziua, el neprezentând o ofertă generoasă, pentru care omul să rămână minimum 6 zile pe aceste meleaguri.

Este tristă această constatare – scoatem de aici turismul social, cel prin casele de pensii, ne referim strict la turismul de agrement, cel de concediu -, pentru că judeţul nostru are toate premisele pentru a transforma această vânătoare cu ziua într-o destinaţie de excelenţă.

Asta ţine însă de o strategie globală, de o conlucrare între ofertanţii din turism şi restul instituţiilor statului – primării, consilii locale, judeţene, Arhiepiscopie, Direcţii de Cultură, Muzee, ONG-uri. Un întreg mecanism, un aparat care să lucreze pandant, astfel încât turistul să vrea să rămână şi în următoarea zi, cea de după grătarul cu prietenii.

Să ne înţelegem, la Vâlcea se vine. De regulă, dacă ajungi pe la prânz, în seara respectivă faci grătarul cu prietenii, dacă vii seara, îl faci a doua zi. Asta după ce, în ziua a doua, faci o excursie pe cont propriu, cu o hartă în mână (sau întrebi localnicii ce se poate vedea) prin împrejurimi. Ca să vezi ce? Natura. Pentru că nu există un ghid, un plan, un proiect. După această drumeţie, faci gratarul şi, cel târziu a treia zi, pleci.

Cum a fost la Vâlcea? Frumos. O natură frumoasă. Atât. Istorie? ridici din umeri, Ce munţi ai văzut? Unii frumoşi…

Efectiv, turistul din Vâlcea este nerăsfăţat, vine de capul lui, se distrează de capul lui şi apoi pleacă. Pleacă în Apuseni, pentru o săptămână, în Maramureş, pentru o săptămână, în Bucovina, la fel, pentru o săptămână. Nu am auzit un turist care să spună: “Am fost o săptămână în Oltenia de sub Munte, câte chestii mişto am făcut şi am văzut, abia aştept să revin.” Păi ce să facă? Să lâncezească la o pensiune?

Turistul a devenit pretenţios. El vrea variaţiuni pe temă dată. Trebuie să îi oferi excursii zilnice, nu lungi ca timp, dar cu ghid. Să meargă în judeţ, să vadă o altă staţiune măcar, să vadă o biserică veche, un castru roman, o peşteră, nişte chei, canioane, o stână faină, o podgorie, o cramă, un obiectiv de “waw”, unul care să-l dea pe spate, chiar dacă el e cazat la Mălaia. Să aibă un program pe zile, pentru că nu e un judeţ extins, maximum 2 ore, de exemplu, faci din Câineni până la Drăgăşani. Dar pentru asta trebuie un ghid, trebuie ca toate cele de mai sus să fie puse la punct, să existe un program complet, o conclucrare între restaurante şi hoteluri, un fel de fiecare câştigă: şi firma de transport, şi o cramă, şi o pensiune, şi un muzeu…

Exemplu naşpa:. Vâlcea are 100 de peşteri, dar niciuna nu este amenajată sau vizitabilă. Spune ceva asta? Spune.

Vâlcea are 32 de mănăstiri de patrimoniu. Dar nu avem niciun ghid în limbi străine, intră omul, citeşte o pisanie, aruncă cu banul în fântână, pune două lumânari la morţi şi vii şi gata. Vâlcea are biserici voievodale, unele unde s-au petrecut crime de lezmajestate, Ştie cineva?

Vâlcea are 10 castre romane, unul singur e cât de cât amenajat, adică renovat parţial, dar are doar un panou. Vâlcea are 30 de lacuri, vreo 6 sunt naturale, vreo 10 sunt în munte, restul sunt deltaice… Ştie careva asta? Turiştii sunt duşi de cineva acolo? Vâlcea are peste 100 de personalităţi care aparţin patrimoniului lumii… Ştie cineva?

Vâlcea e un judeţ tăcut, unde nimeni nu este implicat în turism, deşi toată lumea e cu turismul în gură. Ne mulţumim cu prinderea cu japca pentru trei zile a unor turişti de tranzit, după care îi aşteptăm pe ceilalţi.

Nu au stat niciodată la masă, în acest judet, operatorii, agenţiile, instituţiile statului, administraţiile publice locale, judeţene, muzeele, biserica, cultura, teatrul, filarmonica, viticultorii, operatorii de transport. Nu există o asociaţie care să îi reunească pe toţi, să aibă reuniuni regulate, dezbateri, puncte de vedere.

Asta este Vâlcea, tărâm de haiducie în turism, un judeţ dezlânat. Cu atâtea comori, dar niciuna şlefuită.

Am scris asta pentru că, de trei ani, mai mulţi prieteni din Bucureşti insistă să organizeze un eveniment la Vâlcea. “E frumos judeţul vostru, dar e ceva care nu ne atrage. Preferăm Rucăr-Bran”.

Până atunci, Vâlcea rămâne, din păcate, cu turismul de grătar, pentru mici şi bere, un popas de o zi, în drumul spre Apuseni sau Maramureş. Trist, nu?

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *