De ce este Vâlcea săracă, deși ar trebui să fie printre primele 10 județe din țară?

România numără sute de obiective turistice atât istorice, cât şi naturale, însă nici cele mai cunoscute monumente din ţară nu reuşesc să strângă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de un singur castel din Austria sau Anglia.

România se poate mândri cu obiective unice în Europa, iar multe dintre judeţele ţării au zeci de obiec­tive turistice care pot fi comparate cu cele mai populare monumente din ţările europene. România are un potenţial extraordinar de a deveni o cunoscută destinaţie turistică, având o varietate de obiective naturale şi istorice, cât şi zone naturale precum staţiunile montane, balneare, cât şi cele de pe litoral şi Delta Dunării. Toate aceste obiective ar putea face din România o cunoscută destinaţie la nivel european dacă ar exista o infrastructură adecvată, dar şi o strategie de promovare pe măsură.

Cu toate acestea, România nu se poate bucura de un turism de incoming dezvoltat, turiştii străini vin într-un număr prea mic pentru a-şi face vacanţele în ţara noastră. Circa 75% din turiştii care îşi petrec vacanţele în România sunt români, iar procentul a crescut odată cu izbucnirea pandemiei în lipsa străinilor. România a primit în 2020 doar 453.000 de turişti străini, înregistrând cea mai mare scădere a turismului de incoming din Europa.

Cele mai importante obiective turistice din România, mai exact Castelele Peleş, Bran şi Corvinilor nu reuşesc să atragă un număr de turişti similar cu cel înregistrat de către Palatul Schönbrunn din Austria. În cel mai dificil an al turismului european, Schonbrunn a înre­gistrat un număr de 640.000 de turişti, faţă de 580.000 de persoane care au vizitat cele trei castele din România.

România nu este căutată de turiştii străini, în principal din cauza faptului că ţara noastră nu beneficiază de o promovare turistică. O strategie de promovare ar trebui realizată de către autorităţile competente în colaborare cu mediul privat, însă o astfel de iniţiativă întârzie să apară de prea mulţi ani, iar lipsa turiştilor reprezintă de fapt investiţii mai mici în modernizarea obiectivelor turistice, ceea ce ar putea duce chiar la degradarea acestora.

Vâlcea este exemplul tipic al României turistice. Județul Vâlcea nu are nicio strategie de promovare turistică. Și mă refer că nu are una națională, ce să mai vorbim de una internațională. De ce?

Pentru că toți cei care au condus destinele acestui județ nu au elaborat niciodată un astfel de proiect de marketing. Vâlcea este cunsocută doar din gură în gură, este un fel de reclamă la fața locului. Cineva care din întâmplare a descoperit Vâlcea, o spune mai departe, asta însemnând reclama per individ, adică, un infim număr de turiști.

La intrare în județul Vâlcea, nimeni nu îți spune ce să vezi. Nu apare la Topolog faptul că acesta este județul Transalpinei, a două monumente UNESCO, a unui domeniu schiabil de top, a zeci de conace, spa-uri și top stațiuni balneare, manastiri de patrimoniu.

De altfel dacă întrebi chiar și vâlceni, puțini îți vor spune că Vâlcea deține 7 stațiuni și 3 comune turistice.

De ce? Simplu, județul Vâlcea nu are oameni profesioniști, nu are o elită în niciun domeniu care ține de marketing turistic. Singura promovare o face presa. Vâlcea nu apare pe niciun indicator, un panou în țară, pe niciun drum. Cum să scoată bani cineva pentru turism? Noțiuni ca marketing sunt limbi străine aici. Nici proprietarii de hoteluri sau pensiuni nu se înghesuie pe acest segment. E de înțeles, își calculează și ei veniturile pe care le obțin, nu prea sigur, din turism.

Vâlcea nu are o strategie integrată de turism. Adică să te ocupi de turist. Cel care vine la schi, să-l duci seara la băi termale într-o stațiune și la o carafă cu vin la o podgorie, în altă zi. În Vâlcea nu există excursii. Nu există agenții care să facă tururi sau excursii. În afară, la orice hotel, după ce te cazezi, primești o mapă cu ceea ce poți face timp de 3, 5 sau 7 zile. La noi, te-a băgat în cameră și adio, ești pe cont propriu. Cauti pe gps unde ești și ce poți vedea prin zonă.

Vâlcea trăiește turistic pompieristic. Dacă pică pică, dacă nu nu. De aceea, mulți proprietari nu se încumetă să declare proprietatatea pensiune. Dacă anul viitor nu are din achita impozitul. Vine vreo pandemie, drumul se blochează.

Vâlcea nu are creiere bune puse la treabă. Trebuie în toate domeniile de forță ale Vâlcii puși oameni dinamici, cunsocători de limbi străine, umblați în lume (nu la Albena și Halkidiki, doar), care să aibă viziune, perspectivă. Când ai Valea Oltului, Transalpina, 32 de mănăstiri, 80 de biserici de lemn, o Toscană viticolă, peste 11.000 de locuri de cazare (al 7 -lea județ din România) ar trebui ca jumătate din PIB să ți-l asigure turismul. Să fie o abundență de agenții, de ghizi, de autocare, de trasee, de zone tematice. Salariul mediu, din industria de servicii să rupă pragurile.

Din păcate, incompetența, mediocritatea celor care se ocupă de aceste domenii, oportunismul lor, mărunțimea minții lor, țin Vâlcea pe loc. Vâlcea trebuie să transpire turism, să auzim limbi străine pe străzile stațiunilor, să avem zeci de parcuri de aventură, complexe nautice, cel puțin 3 domenii schiabile. Și de ce nu, chiar un aeroport! Credeți că ăia din Craiova sau din Sibiu sunt interesați să ne trimită nouă turiștii care aterizează acolo? Trebuie să fii tâmpit să crezi asta. Așa că fiecare trebuie să gândească pentru el.