Daniela Oteşanu: Prezenţa Vâlcii în topul destinaţiilor turistice ca, cifră de afaceri este una onorabilă, care însă ne obligă

Din punct de veder al cifrei de afaceri, cu 111.644.136 lei, judeţul Vâlcea ocupă locul 8 în ierahia judeţelor din România, într-un top unde mai sunt Constanţa, Timiş, Bihor, Cluj, Mureş, Prahova, Braşov.

Judeţul nostru se alătura astfel plutonului fruntaş al Ardealului care beneficiază în plus, de un turism corporate dar şi de unul de patrimoniu (majoritatea oraşelor din Ardeal au un centru istoric conservat)

Referitor la această poziţionare a Vâlcii turistice, deputatul PSD, Daniela Oteşanu, care provine chiar din acest mediu economic, spune că această poziţie este una de salutat dar totodată este şi una care „obligă”!

„Ca vâlceancă şi, mai ales că om care provine din domeniul turismului, nu are cum să nu mă bucure prezenţa judeţului între primele ale României, la nivel de cifră de afaceri, număr de salatriaţi şi perspective. Locul judetului Vâlcea este unul onorabil dar ,la ce potential imens avem, cu siguranță,se poate şi mai mult.

Momentan, am putea spune că piaţa turismului balnear are parametrii săi foarte clar stabiliți,o politică de promovare ce trebuie actualizată și popularizată mult mai intens,cu particularitățile sale și cu marile beneficii în domeniul sănătății.  Antreprenorii cunosc foarte bine că trebuie să vină în întâmpinarea turiştilor cu o ofertă generoasă care, pe lângă serviciile oferite de bazele de tratament, trebuie să se preocupe și de partea de agrement,de noi investiții de la an la an, care să facă oferta mai atractivă.

  La nivelul turismului montan, Vâlcea poate deveni uşor- uşor  un brand şi ar putea  începe să se încadreze în ceea ce presupune acest turism, mă refer la sporturile de iarnă. Şi aici ne trebuie mai multă flexibilitate şi trebuie să înțelegem că turismul este un fenomen complex, care presupune, pe lângă factorul natural și o infrastructură turistică pentru a putea dezvolta turismul în intreaga sa dimensiune. Pentru a fi un factor de progres, turismul are nevoie de potențial natural,de poțential uman și de o promovare făcută de profesioniști.

După turismul balnear și cel montan,județul Vâlcea se bate pentru supremație în ceea ce privește turismul monahal. Cu cele mai multe biserici,cu mânăstiri în care tradițiile și cultura își au un rol bine stabilit și de necontestat,acest județ poate trăi și prospera prin cultură și tradiție.

Mai putem vorbi și despre turismul viticol, unul mai restrictiv financiar dar care, prin gama de selecţie a doritorilor, se apropie de standardele turismului european pe această nişă.

Și atunci, de ce nu am putea să ne gândim și să realizăm la nivelul județului Vâlcea, un circuit turistic tematic specific,care ar putea cuprinde: tradiții din Țara Loviștei, ceramica de neegalat și demonstrații în arta olăritului la Horezu și tradiția viticolă incontenstabilă în  zona Drăgăsani?

Ca să putem câştiga şi să  facem un pas în faţă ar trebui să ne orientam spre turismul tradiţional . Pentru asta trebuie să stăm toţi la masă, de la balnear până la monahal, de turismul montan la turismul viticol. Vreau să spun că, un turist care vine la schi în Vâlcea, s-ar bucura dacă ar petrece şi un Crăciun pe Valea Lotrului sau în Depresiunea Horezu, să guste din  bucătăria vâlceană, să mânânce în strachini de lut de Horezu, cu linguri meşterite de cei din Băbeni, să guste un vin de Drăgăşani, să mânânce o brânză de Vaideeni sau din Ţara Loviştei. Adică, să adoptăm un concept care să intre în hărţile operatorilor de turism şi care ar aduce un plus procentual al turiştilor în Vâlcea.

Aşadar, provocarea noastră este, nu de a ne menţine înt-un  top , ci de a lupta pentru primele locuri. Potrivit topului realizat de INS, din arcul extracarpatic, sunt doar 3 judeţe, printre care şi Vâlcea. Este onorabilă prezenţa noastră şi este, de fapt, rezultatul potențialului natural și antropic dar și muncii celor peste 1.000 de angajaţi din turism din judeţul nostru”, spune Daniela Oteşanu.

Cele mai dezvoltate si totodata cautate zone turistice ale Romaniei sunt: Bucuresti (1.723.999 sosiri turisti in unitatile de cazare) ￢ in special pentru turismul corporate si cultural, Constanta (1.021.475 turisti) – pentru turism estival, Brasov (997.601 turisti) si Prahova (467.158 turisti) – pentru turismul montan, Mures (495.481 turisti) – pentru turism balnear, cultural si montan, Cluj (428.812 turisti) – pentru turism corporate, balnear si cultural, Bihor (344.059 turisti) – pentru turism balnear (Felix) si turism montan, respectiv Timis (338.238 turisti) – pentru turism corporate, Vâlcea, (340.000 turişti), montan şi balnear, Suceava (310.458 turisti).

AP