Dan Niţu, gazda unei seri metropolitane – „Drăghicescu”, la Râmnicu Vâlcea

Seară de gală luni la Biblioteca Judeţeană din Râmnicu Vâlcea, din punctul meu de vedere, unul extrem de exigent, a fost cea mai reuşită lansare de carte din ultimii 10 ani la această instituţie. Şi nu o lansare oarecare, ci lansarea în limba română a primului volum – Calea – din trilogia „Noua cetate a lui Dumnezeu” a sociologului Dumitru Drăghicescu.

De fapt este vorba de un Universal, Dumitru Drăghicescu, dar nu asta e important acum, ci faptul că Dan Niţu a oferit publicului din Vâlcea o seară specială unde au participat George Anca, Virgil Constantinescu, Anca Constantinescu. Elite autentice cum Vâlcea din păcate nu are şi nu va avea niciodată. Vâlceanul Anca a trebuit să plece ca să poată exista.

Pentru că în Vâlcea noastră, l-am fi sufocat cu clişee. Exemplul elocvent a fost profesoraşul care a prezentat stângaci această poveste, fiind efectiv compleşit din toate punctele de vedere.

Dan Niţu a reuşit şi mai bine spus, Niţu, omul de afaceri sau politicianul timid şi-a făcut o intrarea onestă de bun simţ, în lumea asta, cea soft, în care a venit cu un plus. Un Drăghicescu, un titan necunoscut nouă românilor decât prin câteva selecţii, gen “din psihologia poporului român”, dar prea puţin.

O seară metropolitană, cu mult jazz de fundal, cu o lume pestriţă, din care măcar unii să fi înţeles ceva. De apreciat discursul prefectului Cornoiu, care a demonstrat că ar fi fost mai bine să rămână pe meserie, de apreciat că profesorul Predescu nu s-a pierdut în “Metafizici şi epicureici”. Iar la Soare nu cred că era necesar să scoată în evidenţă “finanţele” lui Niţu.. Dar deh, în dreapta acolo erau ai noştri, forumşitii, cotidienii, cei pe care îi cunoaştem că sunt din provincia cu farmec antebelic. La pupitru au fost domnii de pe Olimp.

Mai vrem astfel de seri  dar pentru asta ne trebui astfel de oameni. Nu avem, trei dacă am fi avut şi noi aici în Râmnicu Vâlcea, altfel stăteam acum strâmb dar cugetam drept. Când am ieşit la fumat am realizat că sunt…acasă, din păcate

Dar, mulţumim, Dan Niţu, pentru calitatea unei seri unice în ultimii zece ani de Râmnicu Vâlcea.

Mihai IONESCU