Dacă Zelenski pleda pentru un Ucrainianism autonom, independent și suveran, era un erou, domnule Gheorghe Smeoreanu?

Înainte de a vă rapunde la intrebare, vă adresez eu o întrebare și apoi vom cădea de comun acord asupra unui ghid de conversație europeano-suveranist, un fel de traducere de termeni, necesar pentru a stabili un dialog pertinent.

Bun, dacă Zelenski ar fi declarat că el duce un război pentru independența Ucrainei de ruși și de Uniunea Europeană, că el va căuta a treia cale, încercând să aplice un ucrainism autonom, puternic, suveran și independent, nu-i așa că era pentru dumneavostră cel mai bun lider și avea partea lui de glorie din partea suveraniștilor români? Din păcate, pentru Zelenski, aceasta a făcut pactul ”faustic”, afirmând că vrea să îndrepte Ucraina spre Uniunea Europeană și spre NATO, ceea ce l-a făcut în ochii suveraniștilor, suspect de mare trădare iar steagul Uniunii care flutură de trei zile pe sediul primăriei din Herson în locul celui rus, este o grosolană lipsă de empatie?

În fine citind articolul dumneavoastră am creionat sumar uin ghid de traduceri sau de conversație Euro-Suveranist, un fel de limbaj de înțelegere care să facă permisiv acest dialog.

De exemplul ”lovitură de stat”. Noțiunea lovitură de stat, în acceptul dumneavoastră, este atunci când un regim suveranist, retrograd pentru mine, este înlocuit de un regim pro -european, pro-democrație.  În același sens, dacă un regim european, occidental ar fi înlocuit de un regim suveranist, retrograd în limbaj suveranist acest act s-ar numi ”revoluție”.

La mine este pe dos, eu asta aș defini lovitură de stat. Eu aș numi puciul anti-Gorbaciov din 1991, drept tentativă de lovitură de stat, schimbarea de regim din Iran din 1979, tot lovitură de stat, atacul asupra Capitoliului din 2020, din SUA, tentativă de lovitură de stat. Probabil că pentru suveraniști astea sunt revoluții.

Deci ce e pentru mine lovitură de stat, pentru dumneavoastră este revoluție și invers. Mergem mai departe, pentru dumeavoastră pacifiștii care îi cer lui Putin să se retragă din Ucraina, dincolo de linia de 24 februarie, sunt vânduți imperialismului american, tributari vânzătorilor de arme, iubitori ai războiului, angajați ai ocultei mondiale, plătiți de o cabala. Pentru noi, pacifiștii care cer pace pe loc contra teritorii și în subsidiar (demiterea lui Zelenski, neutralitatea Ucrainei) sunt putiniștii sau cei care fac jocul Kremlinului.

Un lucru este cert domnule Smeoreanu și amândoi suntem destul de inteligenți, să nu ne dăm după gard, amândoi ne-am prins că acest război, dincolo de confruntarea la sol, dintre Ucraina și Rusia, este de fapt o confruntare între lumea așa cum o văd și o doresc eu și cea pe care o doriți dumneavoastră. Adică între globalism și enclavizare. Între societatea deschisă și autocrație închisă, de tip stup. Numai că lumea asta mare (si asta este minunat) nu a trecut la războiul mondial, la o confruntare între 140 de state Vs 40 (mă bazez pe ultimul vot de la ONU, în contextul anexării celor 4 regiuni ucrainene), ci s-a rezumat la două entități care să se confrunte față în față, suporterii așezându-se în gradenele acestui meci. Cu sprijinul de rigoare, unii cu armele, alții cu pixul, alții cu drapelul la avatar, alții cu obuze, cu drone. Fiecare ne sprijinim cum putem entitatea care se află în teren.

Pentru că respectiva țară care va câștiga acest război va da și direcția pe care va evolua lumea în secolul(următoare 100 de ani) următor. Este, îl definesc eu, războiul care închide era națiunilor sau războiul care va reseta istoria înapoi la era națiunilor. Dacă va învinge Ucraina, lumea se va așeza pe un turnantă a globalismului, monopolară. Dacă va învinge Rusia, lumea se va atomiza, Ununea Europeana se va pulveriza, ne vom întoarce la o lume a națiunilor.

Nu-i așa că am dreptate?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *