Cum vede repopularea satelor românești, primarul din Gușoeni, Nicolae Concioiu

Fără gaze, apă, canalizare, internet, servicii publice digitalizate, satele românești vor muri, spune primarul comunei Gușoeni, Nicolae Concioiu.

În prezent, mai puțin în unele zone ale Maramureșului și Bucovinei, satul românesc a trecut și trece și el prin criza de identitate pe care o traversează România de trei decenii încoace.

Însă fenomenul depopulării satelor nu a apărut după 1989, însă el s-a accentuat după revoluți, în ultimele 3 decenii. Depopularea satelor a început odată cu instalarea regimului comunist și industrializarea forțată datorată megalomaniei lui Gheorghiu Dej și ulterior a lui Ceaușescu. În 1948, locuitorii satelor reprezentau peste 76% din totalul populației. Fabricile și uzinele au înghițit milioane de țărani, care rămăseseră fără pămînt, vite și tot ce mai aveau în gospodării. S-a ajuns astfel ca după căderea comunismului populația rurală să reprezinte 47% din totalul românilor, dimpreună cu minoritățile naționale.

În fine, o altă cauză a depopulării satelor este migrația multor locuitori din zonele rurale în țările vestice, cu gîndul de a agonisi bani și a se întoarce acasă. Mulți, însă, nu s-au mai întors și probabil că nici nu se vor mai întoarce. O seamă de familii s-au destrămat, o seamă de copii au rămas în grija doar a unui părinte, a bunicilor, a altor rude apropiate. Violențe, droguri, alcool, depresii, toate și încă altele sînt semnele unor maturizări forțate, viciate, ale unui viitor de împrumut.

Conform statisticilor, 30% din populația rurală trăiește în condiții de sărăcie absolută. Oamenii de afaceri nu investesc decît în mică măsură în sate și comune, deși unele, în care mai trăiesc doar cîțiva bătrîni, ar putea fi cumpărate cu totul. Mă refer la terenurile agricole pe care nu mai are cine să le muncească.

Concioiu spune însă că satul românesc are șanse de a renaște odată cu dorința orăsenilor de a-și cumpăra o proprietate la țară, acolo unde administrațiile locale investesc în utilități.

”Departe de forfota orasului, in sânul naturii langa o casuta, o iesire la iarba verde pare un vis frumos la care multi se gandesc, mai ales la sfarsit de saptamana. Pentru majoritatea, o astfel de evadare dintre betoane e cea mai buna metoda de reîncarcare a bateriilor. De aceea, casa de la țară va fi altfel văzută iar satul va culege exact nișa de populație care nu mai vrea să stea între betoane. Probabil și fenomenul muncii de acasă, unde mersul la birou se poate face o dată la săptămână va fi un avantaj pentru cei care vor să se mute aici, la țară”, spune primarul Concioiu.

Daca privim preturile, ar fi chiar un moment bun sa investiti intr-o proprietate la tara,  Sa stiti ca oferta este chiar bogata, preturile mici, iar daca stiti sa negociati, puteti pune mana cu usurinta pe un chilipir.

Preturile de pe site-urile imobiliare sunt orientative, mai mari decat cele practicate la fata locului. In realitate oferta e cu mult mai mare, in fiecare localitate exista cel putin 2-3 case de vanzare, iar la Gușoeni, aproape de drumul național 67, la 15 minute de Drăgășani și o oră de Râmnicu Vâlcea, este o ofertă de nerefuzat. Mai ales că aici, se poate amenaj o podgorie cu viță nobilă și multe alte planuri de afaceri.

Cele mai multe sunt case scoase la vanzare de copiii plecati la oras sau prin strainatate, dupa ce batranii, ramasi singuri acasa, s-au stins.