Cum stăm economic și social în Oltenia de sub Munte (Bunești, Stoenești, Păușești, Pietrari, Bărbătești și Costești)?

Zona considerată una din cele mai bogate ale Vâlcii, falia de localități reverane drumului național 67, drumul Gorjului, care intersectează și se suprapune pe alocuri cu Depresiunea Horezu este una din cele mai căutate zone pentru turism, pentru rezidential, pentru afaceri, care cunoaște o modernizare rapidă și atinge un ritm accelerat în ultimii ani de dezvoltare.

Nu este încă la nivelul potențialului pe care îl așteptăm dar se întinde între arealul metropolitan al Râmnicului și Depresiunea Horezu, sub poalele Masivului Căpățânii. Toate comunele sunt întinse de-a lungul apelor Govora, Bistrița, Otăsău, asigură legături directe cu zona Olăneștiului, sunt vechi așezări boierești, comune unde demografia e în creștere și înregistrează cele mai mai multe tranzacții de pământ, după Valea Lotrului.

Bunești

Veche așezare voievodală, din timpul lui Mircea cel Bătrân, comuna Bunești este considerată de mulți o extensie a zonei metropolitane a Râmnicului, dată fiind apropierea la 20 de km de municipiu..

Buneștiul are oficial 2.600 de locuitori și atinge 200 mii lei venituri proprii, o sumă mică, din cauza lipsei unei industrii și axarea mai multe pe segmentul rezidentia. Primarul Radi știe că problema pentru care comuna a fost ocolită de marii investitori a fost lipsa rețelei de gaze naturale.

”Fapt care m-a determinat să încep această investitie. A fost un principal impediment în a merge mai departe pe zona economică. Orice agent economic mare dorește să aibă gaze. Restul utilităților au fost rezolvate, avem drumuri, apă, canalizare, există toate premisele pentru o dezvoltare, în schimb aceasta carență a gazelor a determinat un buget nu așa cum ne-am dorit”, spune primarul Viorel Radi.

Acesta a reușit în ultimii ani să pună la punct tot ce înseamnă insituții publice – școli, grădinițe, căminu cultural, dispensar. Aici funcționează și o modernă stație ISU dotată cu tot ce trebuie. Recent, un retailer a deschis un nou magazin. Numărul cererilor de locuințe este unul susținut, comuna este una curată, elegantă, cu străzi sistematizate.

Localitatea are legături directe cu Govora, cu Ocnele Mari, are chiar și potențial turistic, izvoare de apă sărată care ar putea fi valorificate.

Cert este că, deși veniturile proprii ale comunei sunt substanțial reduse, comuna nu se află în blocaj sau în vreo lipsă de perspectivă, are toate avantajele pentru a porni o dinamică economică, asta poate și după ce se va finaliza investiția în gaze naturale.

Stoenești

Cu peste 3.200 de locuitori, comuna aflată la limita Parcului Național Buila Vânturarița, în frumoasa vale a Govorei, are venituri proprii de 300 mii lei și cea mai accelerată dinamică a investițiilor în ultimii 10 ani.

”Ceea ce se vede acum în Stoenești este cu totul altceva față de cum am găsit-o. Comuna nu avea drumuri, nu avea apă, nu avea nimic aproape. Deși se află la nicio jumătate de oră de Râmnic sau de Horezu. Preocuparea mea a fost de face din comuna una atractivă. Degeaba era așezată într-o zonă frumoasă, dacă nu ai cu ce stimula, nu vine nimeni aici. Normal că dorința noastra este să atragem oameni de afaceri care să folosească resursa umană, resursele care sunt la dispoziție. Da, avem un sector puternic rezidențial, aici vin din București și chiar din afara țării pentru a avea o locuință. Dar nu e suficient, vrem mai mult, vrem să ne apropiem de un prag financiar bun, de un buget care să ne asigure o mai mare independentă. Dar pentru asta avem nevoie de sprijinul clar al autorităților centrale. Vrem bani pentru proiecte, noi asta știm să facem, să scriem proiecte”, susține primarul Gheorghe Dumbravă.

De altfel, administrația din Stoenești este cunoscută că a atras peste 10 milioane de euro, în ultimii ani, prin fonduri guvernamentale și europene, bani care s-au regăsit la nivelul utilitățilo, există apă, de exemplu și în cel mai îndepărtat sat.

Localitatea se pretează foarte bine la industrie de servicii sau la o industrie de artizanat, aici funcționează un atelier unicat în România, de producere a borangicului. Există câteva locații pentru agro-turism și un lăcaș de cult de patrimoniu.

Comuna Stoenești este localitate pe Drumul mănăstirilor Olteniei de sub Munte și cu creștere susținută a terenurilor pentru locuințe în ultimii ani.

Păușești Otăsău

Este comuna care închide într-un fel dinspre est, Depresiunea Horezu, de departe cea mai îngrijită localitate urbană din zonă, grație unor investiții masive în infrastructură, implementate în ultimii ani.

Cu 2.400 de locuitori, comuna se apropie de 400 mii, venituri proprii estimate pe 2021, o cifră în creștere, grație unei bune și riguroase colectări pe care a impus-o primarul Cătălin Avan.

”O infrastructură bună atrage. Dorința noastră a fost de a stopa depopularea. De a evita fenomenul îmbătrânirii populației, de a atrage noi rezidenți, pe care îi stimulăm dacă vor să ridice o casă nouă sau să renoveze una veche. Comuna este una deschisă pentru orice proiect economic. Noi ca primărie am implementat singuri un model de succes, avem societățile noastre care lucrează care aduce venituri. Targetul meu este de a avea utilități, străzi, trotuare și foarte multe zone verzi. Majoritatea proeictelor depuse de primărie merg pe această zonă, de ecologie.  Și pe ideea de a crea confort, să facem din Păușești, acel acasă, căminul cald și primitor, unde să vii seara după o zi de muncă”, susține Cătălin Avan.

Comuna Păușești Otăsău, așa cum am spus, concurează pentru titlul de cea mai curată și așezată localitate din Vâlcea și de ce nu, se pare că la numărul de tranzacții și cumpărări de terenuri pentru case se află pe primele locuri.

Insituțiile publice sunt toate reabilitate și moderne, Avan se poate lăuda cu o infrastructură școlară modernă, elevii de aici având de multe ori condiții de învățat mai bune decât la multe școli de oraș.

Ținta lui Avan este este de a spori veniturile bugetare de intra într-un clasament al comunelor aflate în curs de dezvoltare, într-o zonă care să permită resurse pentru cofinanțarea mai multor proiecte.

Pietrari

Cu aproape 3000 de locuitori, comuna se apropie de 500 de mii lei venituri proprii, substanțial crescute față de anii anteriori, localitatea fiind aproape de ieși din zona localităților slab dezvoltate. Cert este că dinamica este una pozitivă și cu siguranță, spune edilul Nicolae Moraru, în anii următori mult mai bine vor sta lucrurile.

”Este de acum o localitate modernă, o destinație atât pe sectorul rezidential cât și pe zona de afaceri și servicii. Ambele dimensiuni economice trebuie să funcționeze. Anul trecut am investit masiv în zona comercială, am modernizat complet toată zona târgului, un loc de tradiție în această parte de județ. Am recreionat toată zona cu specific industrial și sunt convins că investițiile private nu vor înceta să apară. Da, pentru mai mult, ne trebuie gaze dar să sperăm că guvernanții înțeleg ce ar însemna o astfel de investiție și se va da drumul. În paralel am continuat investițiile urbanistice, pentru a face o localitate atrăgătoare, unii spun ca un mic orășel”, menționează Moraru.

În realitate așa este, comuna care la- dat României pe inventatorului Rebusului, arată acum ca un mic centru urban. Avem o piață agro, o hală comercială, se construiește o sală polivalentă, funcționează o mică industrie în zonă, agenții economici se înmulțesc, străzile sunt prevăzute cu trotuare, avem iluminat modern.

Multe alte proeicte sunt depuse pe Anghel Saligny și unele pe zona verde. Comuna Pietrari deschide astfel Depresiunea Horezu, fiind ea în sine o localitate care poate genera turism și fiind o comună unde se poate retrage omul pentru pensie, pentrun a avea o locuință de vară, o cabană etc.

Primăria se gândește chiar la amenajarea unui complex de agrement pe viitor dar după ce va fi pusă la punct toată infrastructură stradală și de utilități.

Bărbătești

Cu peste 3000 de locuitori și venituri de 500 mii lei, ultima candidată la portofoliul de comună turistică este vechea vatră a Bărbăteștiului, comuna subalpină, așezată în cel mai frumos loc din Vâlcea, cu o panoramă care se poate compara cu orice regiune helvetică.

”Este o provocare și o ambiție clară de a transforma comuna noastră într-una turistică. Am reușit să amenajăm majoritatea străzilor, avem utilități, avem o comună unde toate problemele au cunoscut în mare parte rezolvare. Acum este momentul pentru a face un nou salt. Și acesta este domeniul turismului. Pentru asta avem o zonă generoasă, propusă pentru a deveni un nou sat de vacanță, o microstațiune, cu terenuri pe care le concesionăm celor care vor să dezvolte afaceri în turism. Structuri de cazare, pensiuni, cabane, parcare rulote. De aici se pleacă în frumosul Parc Buila Vânturarița, spre mănăstirile din munți. Și poate fi admirată valea și cheile Otăsăuluui. Aceasta este următorul target al nostru: Bărbătești, destinație turistică. Asta nu înseamnă că nu aștepăm și investiții în industrie. Fiind revierani drumului național 67, consider că Bărbătești poate fi o opțiune în acest sens”, spune Constantin Bănacu, primarul din Bărbătești.

De altfel, anul 2021 a încheiat marile investiții în infrastructura comunei de sub munte, aproape toate drumurile au fost reabilitate, inclusiv sectorul de drum al mănăstirilor Olteniei de sub Munte. Unitățile medicale sunt unele din cele mai moderne, aici funcționează un sanatoriu pentru vârstnici, tot pentru seniori sunt centre unde pot face kineto, fizioterapie.

Localitatea este așadar una care are majoritatea instituțiilor moderne și reabilitate. Pe Anghel Saligny, sunt proiecte care privesc amenajarea Căii Principale, a drumului care străbate comuna de la est la vest, o reabilitare totală cu rigole, cu parcări, cu trotuare, cu mobilier urban.

Pentru că proiectul principal al adminsitrației Banacu este unul pe termen lung și acel privește transformarea comunei Bărbătești într-o stațiune turistică montană.

Costești

Exact proiectul pe care îl dorește edilul Peștereanu dar pe termen mai scurt, de a obține pentru Costești, această titulatură pe care o așteaptă de aproape un secol. De stațiune turistică. Demersuri începute în 1900, atunci când se menționa stațiunea domnească, din Cheile Bistriței.

Cu peste 3000 de locuitori, comuna Costești încheie seria celor mai dezvoltate 20 localități din Vâlcea, cu venituri de aproximativ 1,1 milioane lei. O sumă considerabilă, care provine din zona industrială, mai exact zona extractivă.

Dar dacă ani buni, aceasta a fost sursa principală, se pare că și turismul dar și alte servicii încep să aibă o pondere în economia acestei frumoase comune vâlcene.

”Știm clar că la un moment dat, mai devreme sau mai târziu mineritul se va încheia. Nu putem să așteptăm acel moment și să nu pregătim alternativa. Care este evident turismul cu industriile complementare. Și asta văd că înțeleg și locuitorii. Mulți care au îndrăznit să dezvolte afaceri conexe turismului. Este important ca în următorii ani asta să facem. Turism cu tot ce implică, trasee, gastronomie, monahal, divertisment, agrement, turism cultural. Comuna noastră se poate preta la toată gama de servicii turistice, pentru că are un uriaș potențial pe care împreună cu locuitorii, cu oameni de afaceri vrem să-l dezvoltăm. De aceea am investit masiv în infrastructură, mai avem câteva drumuri de rezolvat, spre Horezu, un drum care să închidă inelul Stogului și să amenajăm tot ce poate face din Costești, o destinație de vacanță”, susține primarul Toma Peștereanu.

Anul trecut, oferta turistică din Costești a crescut cu un nou camping, se vorbește despre noi cereri pentru pensiuni, primăria a amenajat zona trovanților, s-a lucrat intens la modernizarea centrului civic. Se așteaptă proeictele Consiliului Județean, în privința drumului care duce spre Arnota.

Localitatea este una dintre cele trei comune turistice ale Vâlcii și printre cele mai frumoase zece comune din România, cu un uriaș patrimoniu. Are un potențial ridicat în acest sens și este un candidat clar pentru a deveni alături de Vaideeni și Mălaia, noi stațiuni turistice de interes local.

Și nu în ultimul rând palierul rezidential este unul foarte crescut, se poate să fie comuna cu cei mai mulți craioveni mutați la munte.

Așadar, cu venituri de 3 milioane de lei, aceste șase comune care compun Oltenia de sub Munte, fără depresiunea Horezu, se prezintă ca o zonă cu un ridicat potențial de dezvoltare. În principal turistic și rezidențial dar și cu posibilități de mică industrie. Zona este una dinamică, una care continuă Zona Urban Funcțională a Râmnicului, făcând o punte cu o altă regiune dezvoltată a Vâlcii, Depresiunea Horezu. Aceasta este momentan fotografia momentului, la început de an 2022.