Cum se descurcă economic cele trei comune din bazinul Călimăneștiului (Sălătrucel, Berislăvești și Muereasca )

Orașul Călimănești este deja un pivot economic, cu pondere masivă în PIB-ul realizat, al domeniului turistic. Un oraș care în ultimii 10 ani și-a dublat cifra din venituri proprii, fiind o stațiune balneară (unele statistici considerând-o cea mai mare) se află deja în topuri naționale, în privința numărului de turiști care o frecventează în toate cele 4 anotimpuri. Cu preponderență vara, când gradul este ocupat dar și depășit.

Cum se răsfrânge această reușită economică, în cazul comunelor aflate în imediata vecinătate a stațiunii de la poalele Coziei, ne referim la cele două, situate pe malul stâng, sub munte dar și la Muereasca, o comună care ar permite dezvoltarea turismului în viitorul apropiat.

Sălătrucel

În dreapta Călimăneștiului, pe vechiul drum al Argeșului, se află o comună cu un puternic germene turistic, aici, doar în trei ani, numărul structurile de cazare se apropie de 10, atât inaugurate cât și în faze avansate de execuție, comuna beneficiind de o dispunere geografică  de invidiat, în trepte pe crestele inferioare ale masivului Cozia.

Din păcate, veniturile proprii nu sunt la nivelul dorit de primarul Dorel Ancuta, undeva la 200 mii lei, edilul spune că de-a lungul timpului, nu a existat o strategie coerentă de dezvoltare a comunei vâlcene.

”Din păcate, comuna Sălătrucel nu a fost inclusă pentru ani buni într-o strategie care să pună în valoare faptul că se află atât în vecinătatea acestui pol turistic balnear dar nici resursele sale uriașe geografice nu au fost luate în calcul. Comuna Sălătrucel nu are decât două mari componente de dezvoltare, din punctul meu de vedere – rezidențial și turistic. Aici nu putem concepe o industrie mare, poluatoare. Ar fi păcat și am gândi împotriva naturii și a muntelui din spatele nostru. Dacă Sălătrucelul ar fi fost conceput în 30 de ani ca o prelungire turistică și rezidențială a Călimăneștiului, altfel ar fi stat lucrurile în prezent. Noi asta facem acum. Și se vede cum crește zona, demografia este relativ pe plus, nu avem o hemorgaie de populație, dimpotrivă”, spune Ancuța.

Edilul spune că investițiile sale constau în finalizarea utilităților – asfalt, apă și canal în toate satele, inclusiv pe o nouă legătură cu Berislvești. Investitii menite în a atrage noi rezidenți și noi dezvoltatori în domeniul turismului.

”Trebuie să promovăm cu atât mai mult traseele turistice, masivul Cozia cu vârful Cozia, cascadele, cheile, parcul de fosile, pentru a demonstra celor care vin în vacanțe aici, să vadă că au oricând ceva de făcut. Dumnezeu ne-a oferit o natură frumoasă, Sălătrucelul este binecuvântat prin prisma acestor daruri ale naturii. Acestea sunt resursele care pot contribui la bugetul local. Turismul poate genera evenimente, poate genera o industrie a serviciilor. Vom putea aici, sta de vorbă cu proprietarii de pensiuni să vedem ce putem organiza comun și care să fie cheia, atracția, stimulentul pentru a face din Sălătrucel o destinație turistică. În orice caz, este bine că avem o localitate care devine din ce în ce mai cunoscută”, susține Dorel Ancuța.

De altfel și drumul care se află în lucru, drum care duce spre Argeș și spre viitorul nod cu Autostrada Sibiu-Pitești va fi o cale importantă de a atrage noi turiști și noi oameni de afaceri.

În orice caz, Sălătrucelul nu are decât aceste două opțiuni, zonă de rezidențial, pentru cei care doresc o locuință la 5 minute de Călimănești și 20 de Râmnicu Vâlcea și zonă de turism, pentru dezvoltarea acestui sector într-o comună situată pe tivul Coziei.

Berislăvești

Comună cu un grad de venituri care se apropie de jumătate de milion de lei, este o localitate care va deveni în foarte scurt timp un nod rutier spre Țara Loviștei, Argeș și Călimănești, întinsă pe versantul estic al Coziei.

O comună care are o dinamică axată pe o economie durabilă, primarul Nicolae Popescu spune că agricultura, zootehnia dar și turismul sunt resursele pe care localitatea le pune la dispoziției investitorilor.

”Normal că insistăm pe reabilitarea tramei stradale, pe tot întinsul comunei, așteptăm investitori și putem concesiona terenuri, un buget local se susține cu aceste surse din mediul privat. Avem o demografie stabilă, proiectele noastre se focusează pe utilități si, sperăm că în următoarii 2-3 ani, această rețea să fie una terminată. Turismul în măsura în care zestrea monahală de patrimoniu de aici poate completa bazinul ecleziast al Călimăneștiului, cu turismul montan, poate înseamna o contribuție importantă în PIB-ul comunei”, susține primarul Nicolae Popescu.

Apa, canalizare, drumuri sunt principalele teme care fac agenda administrației locale, investiții care au fost aplicate cu succes până în prezent în Berislăvești.

Comuna Berislavești se pretează și la investiții în zona zootehniei și a pomiculturii, relieful este unul cu foarte bun potențial pentru acest tip de economie.

În orice caz planurile administrației Popescu sunt de a dubla ăn următorii ani veniturile proprii, de crea locuri de muncă, de a reuși atragerea de resursă umană ca populație nouă, din zona clasei de mijloc, mai ales prin revenirea tinerilor din afară și stinularea acestora pentru a face o afacere.

Muereasca

Aflată atât la marginea Râmnicului cât și bazinul Călimăneștiului, legându-se pe un drum monahal străvechi, comuna Muereasca se străduie să obțină un statut de zonă de destinație rezidențială și să faciliteze accesul turistic religios pentru pelerinii care doresc să viziteze singura mănăstire athonită din România.

Considerată drept Rășinarii Vâlcii, comuna este una care s-a schimbat mult în ultimii ani, având o cale de acces rutieră execelentă care duce la obiectivul religios amintit și, important de subliniat, în Muereasca se construiește. Și e vorba de o infuzie de bucureșteni mulți care aleg liniștea acestei comune submontane pentru a avea o locuință de vacanță sau un un loc unde să se retragă la pensie.

”Majoritatea celor care au ales să se mute aici, să contruiască, sunt cei care au venit la Frăsinei. Le-a plăcut localitatea, s-au interesat de utilități, de proiectele noastre în acest sens. Le-am precizat că avem în program extinderi de apă în majoritatea zonelor, că avem proiecte pentru drumuri, pentru drumuri de legături cu Călimănești și Olănești. Avem o localitate care se dezvoltă pe sectorul rezidențial dar și prin turism. Anul acest vom continua amenajarea cu mobilier urban, foișoare, bănci,  a drumului central. Vom asfalta din drumurile de interes local, avem proeicte pe energie verde, vrem să amenajăm zone de drumeții, de picnic. Dar cu respectarea naturii. Pentru că Muereasca de asta este căutată sau și de asta, pentru natură”, susține primarul Ungureanu.

Cu venituri de aproximativ 250 de mii lei, administrația consideră că în următorii ani, acestea se vor dubla dacă nu chiar mai mult, având în vedere interesul pentru această zonă. Mai ales că se învecinează cu una din comunele vâlcene, Bujoreni, care se află pe podiumul localităților dezvoltate ale Vâlcii.

Astfel, Muereasca, Sălătrucel și Berislăvești sunt cele trei localități aflate în bazinul Călimăneștiului dar totodată și în arealul metropolitan al Râmnicului. De la Berislăvești, de exemplu și până în municipiu nu se face ca distanță în timp, mai mult de 25 de minute. Sunt comune care depinde foarte mult de gradul de dezvotare al celor două orașe, de investițiile pe care guvernul le va aproba aici.  Două investiții mari au fost implementate aici, este vorba de drumurile județene atât pe ruta Bujoreni – Muereasca, respectiv Călimănești – Sălătrucel-Berislăvești.

Așadar cu aproape 6 milioane de lei, din care 5 milioane sunt venituri proprii ale Călimăneștiului, acest bazin metropolitan are șanse mari de a se dezvolta economic și de a ridica standardele de confort pentru locuitorii și pentru cei care optează să se mute aici.

Liviu POPESCU