Cum încearcă Putin să acopere cu zgomot de tancuri, strigătele înfometate de democrație ale rușilor

Istoria secolului XX, ne-a învățat ceva. Ceva foarte important pentru orice lider politic sau național. Faptul că acela care pornește o agresiune, indiferent de tehnologie, de forță, de curaj, tupeu, aroganța, arianisme, la final, el va pierde. Chiar dacă pe parcurs, pare că, la un moment dat a câștigat runda.

Primul război declanșat de austrieci s-a finalizat cu pulverizarea imperiului, fărâmițarea acestuia în state independente. Aliații lor, prusaci, au fost îngenuncheați lângă Paris. Așadar, cel care pleacă primul la luptă se ciocnește mai devreme sau mai târziu de lumea civilizată, lumea democratică, aceea care se urnește mai comod din confortul propriu dar la final, civilizația pune drapelul pe casa agresorului.

Mai mult, tabăra unde se află Anglia sau Statele Unite este aceea care va câștiga. De ce? Pentru că sunt națiuni care s-au născut democratice înaintea țarismului feudal, înaintea nazismului, a aroganței stăpânilor de care vorbește Nietzsche. Anglia și SUA sunt matricea sau fabrica democrației universale. Și asimptota spre care tinde întreaga lume. Nu sunt națiuni perfecte, dar osatura, axiologia lor ca națiune, conceptul lor nu poate fi nicicând mutat spre o direcție fanatică.

Iar Europa Civilizațiilor s-a născut din sinteza celților, latinilor și a germanicilor. Cele trei mari civilizații au produs acest compozit de ființare, cu mult timp înainte de invazia slavilor. O slavizare care s-a oprit de zidul central european, nereușind să treacă de genetica vestică. Unde cum am spus, latinitiatea, celticul, saxonismul formaseră deja embrionii care au configurat odată cu Renașterea, valorile fundamentale și magnetul care atrage și a atras dintotdeauna toate națiunile. Iluminismul a fost exact lumina spre care s-au ghidat toate națiunile. Indiferent de câte lanțuri a folosit nazismul sau sovietismul. Omul liber polonez, maghiar, român eliberat din lanțuri, s-a îndreptat pe baza busolei interne spre polul vest-european.

Putin trebuie să știe asta. Că în momentul când va ridica sabia, va începe să curgă perceptul biblic, al pieirii. Așa au pățit doi împarați în 1918, un duce, un împărat și un cancelar în 1945. Chiar dacă organicul, patima, emoția, orgasmul orgiatic al războiului se aude de sub șenilele tancului.

Ucraina va fi Serbia austriecilor pentru Putin. Orice război care zgândără confortul civilizației occidentale, se transformă în bumerang. Ucraina poate deveni Afganistanul URSS-ului din anii 80.

Când toată lumea liberă, lumea care se îmbracă în jeansi, bea Cola, se plimbă prin cafenelele pariziene, lucrează la o multinațională sau la propria afacere, face city-breakuri la Praga sau Roma, când toată această lume liberă se va mobiliza, chiar dacă nu la prima oră, dar spre seară, Putin va fi trimis nu doar din Ucraina, ci va fi evacuat din Kremlin. Pentru că Putin va avea surpriza ca armatele occidentului să fie primite cu flori după ce trec granița.

Pentru că rușii au în ei o foame de democrație, de se aude de aici, dorința lor, strigătul lor disperat. Asta vrea să acopere Putin cu zgomot de avioane și tancuri. Foamea de democrație a populației ruse. Tinerii ruși nu mai nimic în comun cu colhoznicii lui Stalin sau Hrusciov, sunt copiii celor care în 1991, au fost la concertul Metallica din Moscova.

De aceea, Putin este încă de acum un învins. Este învins de istorie, este înfrânt de lumea liberă. Își imagina cineva din URSS, în 1980, că România îndobitocită a lui Ceausescu va fi membră NATO sau UE, cu un PIB de 4 ori mai mare decât atunci? Nu. Sau Polonia lui Bierut sau Ungaria lui Kadar sau că fostele RSS Letonă, Lituaniană sau Estonă vor fi țări UE?

Istoria a curs în sensul dorit de busola internă a omului scăpat de lanțuri. Ucraina deja bate spre vest. De acum 15 ani de la primul Maidan. Iluminismul franco-saxon este mai cald, mai atragător, mai familiar pentru ucraineni decât zidurile reci ale Catedralei Sfântului Vasile. URSS s-a prăbușit definit și irevocabil. Poate în următorii ani și republicile turcice, satelite ale federației vor rezona la iluminismul occidental.

Putin este un Lear. Dar un Lear care refuză să vadă realitatea. Când te părăsesc toți de pe scară, pentru că blocul al cărui proprietar ești are geamurile și ușile sparte, nu curge apă și mișună gândacii, chiar dacă ameninți, încerci cu forța să-i legi de apartamente, ei tot vor scăpa. Chiar și ultimul loialist va pleca spre mai bine, spre confort.

Așadar, războiul din Ucraina s-a terminat înainte de a începe.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *