Cum a cucerit Băbeniul, Europa? Cu o tradiție veche de sute de ani a meșterilor în lemn

Tradiția a renăscut la Valea Mare. În cartierul din Băbeni. Cartier riveran DN 64. Unde din ce în ce mai multe tarabe au apărut în ultimii ani.

Scăunele, strachini, mese, copăi, linguri, veselă, jucării, roți de car,  sunt niște bijuterii absolut splendide care ”decorează” această arteră, din Băbeni, până la bariera de la Slăvitești.

Am avut șansa într-o zi, stând la barieră, să văd pe viu cum se lucra o copaie. Cât de talentat era meșterul care o sculpta efectiv. Tradiția nu se pierde, ci se dezvoltă. Cu unelte răsucite, pe care le moștenesc din străbuni.

Am înțeles că foarte multe astfel de obiecte pleacă la export, occidentalii sunt fascinați de ustensilele de lemn, pe care le fac meșterii din Băbeni.

Li se spune rudari. Dar ei sunt creatori de frumos. În fața porților se vede lemnul de salcie roșie, sau nu știu ce specie de plop, sunt trunchiuri care abia așteaptă să fie modelate. Din acest lemn ies o minunăție de forme. Chiar și jucării am văzut. Sunt deja câteva familii consacrate. Lepădat, Stângaciu și mulți alții. Oamenii care știu să modeleze lemnul. Pentru că lemnul oferă ”căldură” ca decor. Place ochiului. Oferă armonie și echilibru. Este o terapie.

Asta este Valea Mare, un sat unde sunt nu mai puțin de 40 de familii de cioplitori în lemn. Pe care comunismul îi băgase într-o cooperativă meșteșugărească, folosindu-le secretul și talentul dar ținându-i în sărăcie.

După 1989, au încercat să facă altceva. Crezând că talentul lor nu este util. Dar acum, în prezent, arta și talentul lor îi fac să fie cunoscuți în întreaga Europa.

”Taranii si-au facut „fabrica” de linguri, polonice, copai si multe altele. Toate din lemn. Lucrate manual. Un sat intreg s-a apucat de afacerea asta. Se intampla la Valea Mare, in judetul Valcea. Marfa e data la export, in tarile Uniunii Europene, dar si in Romania, la restaurante si hoteluri. Traditia lemnului de aici, veche de sute de ani, a renascut dupa 1990. Si asta dupa ce a crescut vertiginos cererea de produse ecologice. Occidentalii nu mai vor sa manance din farfurii de plastic, ci din gavane sau tavi de lemn. Localnicii spun ca salcia rosie este cel mai bun lemn pentru ceea ce fac ei. Nimic de pus pe perete ori in vitrina, ci numai de folosit in bucatarie. Imi zic oamenii cum plecau strabunicii lor prin tara, cu carutele pline, trecand muntii, in Transilvania, sau urmand colbul drumurilor Baraganului, ori pe langa firul apelor, pana in Moldova. Se duceau mesterii lemnului in targuri. Acolo isi vindeau marfa si luau bani sau diverse produse la schimb” (Dan Gheorghe)

Lumea se oprește și cumpără. În Vâlcea, nu lipsește din nicio casă, din bucătărie,  acea frumoasă tavă de lemn, multifuncțională.

 

”Dacă la Horezu este lutul, la noi este lemnul. O frumoasă tradiție pe care noi o promovăm și îi ajutăm pe cei care vor să trăiască din această extraordinară muncă. Mai mult o artă. Este sculptură în lemn, nu e tâmplărie. Este modelare, este ceva care pune Băbeniul pe harta adevăraților meșteri populari. Cu o tradiție care vine de secole în urmă. Noi investim în acest cartier, să arate elegant, frumos, cu de toate”, spune primarul Ștefan Bogdan.