Cu doar 4 centre de dezvoltare într-un județ cu 89 de localități, Vâlcea nu poate aspira economic mai sus de locul 25
Vâlcea are 89 de localități, din care 11 sunt orașe, adică undeva la 15% UAT-uri urbane, însă la nivel de populație, am putea să spunem că undeva la 150.000 de locuitori trăiesc în mediul urban, adică spre 30% – 35% din totalul populației județene. Toate aceste date conferă realitatea Vâlcii, plasarea acestuia în a doua jumătate economică a clasamentului, pentru că economia rurală nu generează poli de dezvoltare și nu poate radia dezvoltare.
Pentru ca Vâlcea să ajungă în primele 20 de județene economice ale României și chiar mai sus în clasament, trebuie să aibă un minim de 40 de poli economici de dezvoltare (mai mari sau mai mici) dar care să genereze radial dezvoltare care să atragă localități învecinate, populație angajată în câmpul muncii, schimb comercial, trafic de mărfuri plus alte servicii..
Ce avem la această oră? Două municipii relativ dezvoltate (modest spre favorabil), cu forță de muncă angrenată în industrie, servicii dar în timp ce Râmnicul a reușit să capitalizeze comunele vecine într-un arhipeleag industrial, Drăgășaniul nu, decât cu o excepție, Ștefăneștiul singura localitate satelit care se menține în acest siaj.
La nivel de orașe, Băbeniul și Horezu sunt mici poli de dezvoltare, Brezoiul ar fi următorul și Călimăneștiul. Inclusiv Olăneștiul. Dar acestea sunt în siajul Râmnicului. Ca să facem o sumarizare a zonelor urbane (urbanizate), posibili poli economici din Vâlcea, am enumera: Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Horezu, Călimănești, Brezoi, Olănești, Ocnele Mari, Budești, Mihăești, Dăești, Bujoreni, Păușești Măglași, Vlădești. Ar urma într-o mai mică măsură- Orlești, Prundeni, Frâncești, Măciuca. Dar departe de a fi zone urbanizate. Am identifica zone urbane, localități care au toată infrastructura de drumuri asfaltată, rețele de apă, canalizare, gaze (necesare industriei), educație, sănătate, servicii, transport public în comun. Se remarcă absența orașului Băile Govora, o gaură neagră în economie, stagnarea orașului Berbești și a orașului Bălceștiului.
Forțat spus, în județul Vâlcea avem maxim 15 poli economici, dar acestea sunt zone comasate, neuniform distribuite care să asigure județului o dezvoltare echilibrată. Vorbim doar de linia nordului (Valea Lotrului) zona mediană Băbeni – Râmnicu Vâlcea – Horezu și un mic pol în sudul Drăgășaniului. Zona complet rurală/săracă este Mijlocul Vâlcii, Vestul și Sud – Vestul. Este și zona care se depopulează – Valea Pescenei, Valea Cernei, Valea Sasei, Valea Oltețului. Aici nu întâlnim niciun centru de putere economică, cele două orașe Berbești și Bălcești nu au o forță, o dinamică de a trage după sine zona. Iar exact în zona de mijloc, acolo unde se află Lădești – Roești, ar fi necesar un astfel de pol economic. Din păcate aici nu sunt gaze, există un drum național secundar, neimportant.
Pe aici ar putea trece cândva un drum expres Râmnicu Vâlcea – Craiova. Sau odată cu dezvoltarea rețelei de gaze în Roești (proiect aprobat) și a zonei SMID s-ar putea vorbi de germenii unui pol. Dar în acest moment nu.
Nici Râmnicu Vâlcea nu poate trage mai mult de zona limutrofă, localitățile din zona metropolitană să devină ele, la rândul lor, poli pentru vecini. Altfel spus, Râmnicul radiază economic spre Bujoreni dar Bujoreniul nu a ajuns să tragă Muereasca. Râmnicul trage Budeștiul dar Budeștiul nu poate trage încă un Golești sau Milcoiu. Băbeniul nu a urnit Șirineasa. Slătioara din arealul Horezului nu a urnit economic Mateeștiul. Așadar suntem doar în etapa 1, în care un singur pol central ridică vecinii. În acest sens, mai aproape de realitate, Județul Vâlcea se rezumă la doar următorii poli de dezvoltare – Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Horezu și Brezoi. Încă nu avem o localitate din jurul acestor poli care să ridice altele din vecinătate, deci nu avem poli secundari de putere economică. În acest sens, situația se prezintă foarte deficitar pentru județul nostru.
De aceea Vâlcea se află în a doua jumătate a clasamentului economic. Cum s-ar putea schimba situația? Prin infrastructură: Autostrada va genera o dezvoltare pe Țara Loviștei (posibil un nou pol economic în zonă), drum expres sau drum facil de legătură Râmnicu Vâlcea – Tigveni, reabilitare drum Drăgășani – Bălcești și Bălcești – Berbești – Horezu. Dar și un drum expres Horezu – Râmnicu Vâlcea. Extinderea rețelelor în special de gaze în zonele sărace, rurale. Sprijinirea antreprenoriatului în zona rurală și implicit realizarea unui sistem de utilități cu precădere în zona rurală. Și foarte important proiectarea și realizarea unui pol economic în zona Lădești – Roești.
Iar în cei patru poli de dezvoltare menționați atragerea unor investitori străini mari care să genereze o undă seismică prin care localitățile vecine să devină ele însele poli de dezvoltare.
