Crăciunul în Canalul familiei Ogrea

„Moş Crăciun să aducă în dar o ciorbă”. Rămâi mut. Este primul cadou pe care l-am aflat în această viaţă. De la Alin Ogrea. Alin are 7 ani şi vrea o ciorbă de Crăciun. De la Moş Crăciun, de fapt. Alţii, copii cuminţi sau năzdrăvani, vor dulciuri, omuleţi ninja, trenuleţe. Alin Ogrea vrea o ciorbă caldă.

Pentru că aşa a primit el demult, la spital.

Acum, în palatul său, înalt de 3 metri şi lat de 9 metri, pe faleza râului, în oraşul european al Râmnicului, în gura de canal, pe unde trece ţeava caldă de la CET, Alin se uită la micul molid pe care Victor, tatăl său, l-a primit de la un pieţar de treabă.

„De fapt sunt doi, i-am legat cu o sfoară şi i-am împodobit şi noi cu ce am reuşit”. Hârtii colorate, pachete goale de ţigări şi un glob roşu. Alin mai are doi fraţi mari şi o soră mică. Cei mari au plecat la colindat prin blocurile din Ostroveni şi 1 Mai.

canal2Camera mare este împărţită bine, un carton mare, ambalajul de la un frigider, este un fel de dormitor, pentru că are o saltea şi nişte papuci în faţă. Sunt şi doi câini şi trei copii ai străzii.

Alde Ogrea nu sunt de aici, sunt din Tecuci. Victor este, la bază, subinginer minier. A lucrat la Bălan şi apoi a rămas pe drumuri. A fost căsătorit la Valea Călugărească. Dar nevasta l-a părăsit, după ce plecase în Italia. De acolo i-a trimis mesajul că vrea să se mărite cu italian. Şi că trebuie să părăsească apartamentul.

„Unde să mă fi dus? Am crescut la casa de copii. Şi nu aveam de niciunele. La Bălan am stat la nefamilişti. Am plecat, altfel mă dădeau socrii afară, aşa mă ameninţaseră”.

Pe Vetuţa a cunoscut-o în Bucureşti, unde se angajase la o spălătorie auto. Ea era tot de la casa de copii. Au ajuns la Râmnic după ce fuseseră daţi afară dintr-un bloc din Filaret. Ştiau de Priza Olt. Aici au fost izgoniţi de o familie de romi.

Alin mănâncă lacom cartofi copţi. E murdar pe la gură de tăciune. Sora mai mică doarme. Victor lucrează pe ici, pe colo. Nu au acte. Nu au unde să se ducă. Vetuţa s-a angajat la un  chioşc la Râureni, dar a plecat după trei luni. Se dăduse la ea patronul. Cioloş, Iohannis, pensii speciale? Victor râde.

Şi apoi tuşeşte. Are un răget când tuşeşte. Nu e în acte cu Vetuţa. Vetuţa a trăit la Casa de copii din Giurgiu. S-a dus să o caute pe mamă. La Iepureşti. Era bolnavă şi mai avea 5 fraţi, într-o casă din chirpici. Cu ajutorul social.

„2016? Să fim sănătoşi. Iarna să nu fie aşa de aspră, să nu îngheţe râul. De acolo luăm şi apă de băut, şi să ne spălăm. Noaptea. Vara se scaldă copiii. Ţigări luăm de la pescari. Şi pâine, câteodată”.

Un Crăciun aici, la familia Ogrea. E, totuşi, o familie, din doi părinţi fără familie. Oraşul are luminile aprinse. Trafic, aglomeraţie, copiii fac liste cu trenuleţe. Părinţii se luptă cu cărucioarele prin supermarket. Caltaboşi, sarmale, trandafiri, piftie. Şi o ciorbă banală. O ciorbă pe care Alin Ogrea o vrea cadou de la Moş Crăciun.

P.S. La rugămintea interlocutorilor, numele lor a fost redat diferit.

Mihai IONESCU

One comment

  • Andrei

    Sanatate,
    Ajung in Valcea miercuri sau joi care vin, ati putea lasa un numar de telefon unde as putea da de aceasta familie. Mersi anticipatanticipat, numai bine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *