Costeștiul în cifre turistice – 1000 de turiști cazați și peste 3000 de vizitatori. Start fabulos în 2023

Comuna Costești a încheiat anul turistic 2022 cu 1000 de turiști cazați și aproximativ 3000 de vizitatori, ceea ce o face candidat serios pentru a deveni stațiune turistică de nivel local, documentații care au fost deja depuse în acest sens la Ministerul Turismului.

În ceea ce privește anul 2023, pe primele două luni ale anului vorbim de 200 de turiști cu 100 mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce dă un semnal extrem de pozitiv penntru una din cele mai frumoase comune vâlcene, bogată în patrimoniu.

”Ne așteptăm ca odată cu Sărbătorile Pascale să înceapă efectiv sezonul turistic la Costești, foarte multă lume vine pentru a admira schiturile, mănăstirile, monumentele, cheile, tot acest areal geografic unde se află comuna noastră. A apărut și turismul corporate și asta ne bucură, în acest an se anunță noi investiții în spații de cazare, suntem zic eu, pe drumul cel bun, în a deveni stațiune turistică”, spune primarul Toma Peștereanu.

Edilul are încredere ca președintele Consiliului Județean se va ține de promisiune și va amenaja drumul spre Mănăstirea Arnota, zona în care prezintă cele mai multe denivelări.

Despre Costeşti se pot scrie manuscrise, adevărate liturghii de neam românesc, un patrimoniu cum rar poate fi găsit laolaltă în acelaşi loc precum este identificat aici între două râuri care înconjoară Muntele Stogu, Sfinxul Costeştilor.
De la Zănoagă şi până la trovanţii mistici se află o întindere de biserici, de peşteri, de chei, de livezi, de case de munte, de oameni, un arhipeleag de frumos care are două peceţi, meteora Arnotei lui Matei Basarab şi Academia Creştină a Bistriţei. Două bazilici ale timpului vechi care dau tonul unui frumos eclectic de simbol românesc.
Acesta este Costeştiul, o nouă monadă pe Drumul Mănăstirilor Olteniei de sub munte, o localitate care înconjoară piramida Stogului, singura comună care deţine moştenirea zeilor în mijloc, un munte mic, un Sfinx pus de Dumnezeu între apele Costeştiului şi Bistriţei. De jur împrejur sunt case de munte cu cerdac mare, cu păduri în curţi, cu izvoare minerale care ies din pântecul acestui munte.C
Costeştiul este Athosul României, prin diversitatea eclzeiastă pe care o cuprinde. La Costeşti am avut prima Academie din Ţara Românească Pelerinul urcă la Arnota, meteora Vâlcii, mănăstirea care atinge cu turlele paradisul, dar nu înainte de a vedea ultima cale de mocăniţă din sudul României. După ce îl salută pe Matei Basarab, coboară la schitul Păpuşa, apoi ia carte veche de la Mănăstirea Bistriţa. Şi nu uită să se închine la schitul Peri.