Corlățean, despre recuperarea monedelor dacice: Un moment cu însemnătate simbolică pentru patrimoniul României

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, consideră că readucerea în țară a 145 monede de aur dacice de tip Koson este un moment cu însemnătate simbolică pentru recuperarea unei părți a patrimoniului national.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Muzeul Național de Istorie a României, cu prilejul aducerii în țară a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip koson recuperate recent din Marea Britanie, șeful diplomației române a salutat decizia statului britanic de a facilita recuperarea, precum și instituțiile statului român pentru colaborarea cu succes în această operațiune.

De asemenea, Corlățean a elogiat deschiderea ministrului britanic de Externe în acest caz, cu care, în cadrul vizitei recente la Londra, a constatat că era la curent, evidențiind nivelul ridicat al parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie.

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a apreciat ziua conferinței de presă dedicată recuperării monedelor drept una “fastă, una dintr-o serie”.

El a mulțumit MAE, MI și Parchetului pentru ajutorul acordat MC în identificarea și restituirea acestor prețioase obiecte și a promis că, pe viitor, ministerul pe care îl conduce va transforma această zonă țintă a braconierilor într-o rezervație națională, în care să poată fi protejat patrimoniul Sarmisegetusei Regia.

De asemenea, Ministerul Culturii va sprijini cercetarea acestui patrimoniu și punerea lui în valoare, în cadrul unor expoziții deschise marelui public.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a afirmat că până în prezent în acest caz au fost inculpate 34 de persoane, bunurile venind în România doar ca mijloace de probă, în urma procesului urmând ca instanța să stabilească dacă aceste obiecte unicat aparțin patrimoniului național românesc.

Procurorul a precizat că monedele au fost descoperite la un cetățean român în septembrie 2010, la un control vamal în Marea Britanie, lotul de 145 de monede fiind asemănător cu un altul de 142, recuperat anul trecut.

“Suntem încrezători că pe viitor vom reuși să aducem acasă și alte astfel de mijloace de probă”, a mai spus Augustin Lazăr.

Directorul general al MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a afirmat că readucerea în țară a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson reprezintă încununarea a trei ani de muncă, la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și experți de la MNIR, precum și omologi din Marea Britanie.

“Este un moment fast pentru noi, pentru că este pentru prima dată când o cantitate atât de mare de patrimoniu se întoarce, chiar dacă sub formă de probatoriu”, a spus Oberländer-Târnoveanu, vorbind despre “jaful din situl arheologic Sarmisegetusa Regia”.

Directorul MNIR a menționat că este vorba de o cantitate uriașă de bunuri, cel puțin 100 kg de monede de aur și peste o jumătate de tonă de obiecte de argint.

Până în prezent s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparținând tezaurelor dacice sustrase: brățări de aur, piese numismatice și arheologice, din aur și argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013).

Acțiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Convenției UNIDROIT sau a Convenției europene de asistență judiciară reciprocă, din Franța, Elveția, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.

Ca urmare a acestor acțiuni au fost readuse în țară, urmând a se pronunța în continuare asupra lor instanțele de judecată: 13 brățări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, 289 monede de aur și argint, precum și 14 podoabe dacice de aur.

Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson și cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emiși în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, un depozit de unelte și arme de fier, precum și 73 monede de argint și bronz, recuperate de autoritățile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 și 2013.

La eveniment au mai fost prezenți Dimitrie Bogdan Licu, prim adjunct al procurorului general, Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în MI pentru Relația cu Parlamentul și Guvernul, și Robert Marin, atașat de Afaceri Interne pe lângă Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Cele 145 monede dacice de aur de tip Koson, recuperate recent din Marea Britanie, vor fi expuse, în această lună, la MNIR.

Monedele sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmisegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparțin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute din aur rafinat și aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmisegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C.

Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obținute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în zona Sarmisegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA. AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *