Constantin Rădulescu, despre economia Vâlcii, cifrele recensământului, salariile din județ, relația cu Mircia Gutău (Interviu)
Revista Râmnicu Vâlcea Week l-a provocat pe Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean, la o serie de întrebări care privesc radiografia județului Vâlcea, la început de an 2023, o discuție directă despre locuri de muncă, situația economică, recensământ, relația cu Mircia Gutău și cu PNL Vâlcea.
Reporter: Pentru început, cum a fost anul 2022, pentru președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu?
Constantin Rădulescu: Sincer? Pentru mine ca român, a fost un an pe care nu l-am fi dorit. După doi ani de pandemie în care speram cu toții să ne revenim la normal, din punct de vedere social, economic, administrativ, să ne revină optimismul în viața de zi cu zi, uite că anul 2022 a venit cu un război. În Europa, unde nu mai credeam că vom mai vedea vreodată tranșee, bombe, refugiați și alte lucruri urâte de acum 80 de ani. Un război care a modificat lumea, viziunea economică, s-a resimțit în prețuri, în mărfuri, în rate, în prețuri la utilități, în viața românului de zi cu zi. Poate că anul 2023 va aduce pace în Europa și viața noastră va reintra pe un făgaș normal și vom continua parcursul bun economic al României și implicit al județului Vâlcea.
R: Că tot vorbim de Vâlcea, cum vedeți anul care se încheie pentru județul nostru, unde recensământul realizat ne dă cifre nu prea optimiste, avem un minus de 30.000 de locuitori în zece ani.
C.R. Vâlcea încheie bine anul 2022. Economic și dacă îmi dați voie voi detalia asta. Un succes al lui 2022 este faptul că anul se încheie cu două noi stațiuni turistice vâlcene, meritat pot zice. Atât Mălaia cât și Vaideeni, nu că spun eu, o spun mulți oameni care vin aici că sunt pe drept cuvânt două zone absolut spectaculoase ca relief, ca atracții turistice. Nu degeaba vorbim de cele două, pentru că noi, Consiliul Județean avem aici o strategie amplă care să unească cele trei stațiuni, adică și Horezu, peste munți, cu o a doua Transalpină și lucrăm împreună cu domnii primari la acest proiect. Încheiem anul 2022 cu multe drumuri județene, cum este cel de la Robaia, aș zice că e un model despre cum ne dorim să arate toate drumurile administrate de județ. Fac aici o paranteză. S-a reproșat des că investim în drumuri județene mai mult în timp ce drumurile naționale sau autostrăzile lasă de dorit. Că nu poți face venele și capilarele dacă nu ai arterele principale fluide. Că trebuie început invers. La noi vreau să spun că acele capilare arătau bine, mă refer la drumurile comunale care erau asfaltate, aranjate iar drumurile județene erau praf. Vreau să spun că sunt mulțumit de tot ce înseamnă investițiile noastre în drumuri județene. Nu mă înșel dacă spun că sunt vreo 10 drumuri complet refăcute, mai avem vreo 3 drumuri dar deja sunt puse pe surse de finanțare, în afara a alte două drumuri care deja au sursele de finanțare asigurată, prin Anghel Saligny. Spitalul județean este o bijuterie și am semnat la începutul anului pentru spitalul vechi care va redeveni o clădire simbol a orașului.
Reporter: Domnule președinte, nu vreau să vă întrerup. Dar să revenim la recensământ, unde Vâlcea pierde populație.
C.R. Da, am văzut și eu aceste cifre. Este un fenomen național. Sunt vreo 29.000 de locuitori în minus, la Vâlcea. Poate că în realitate este mai mic numărul, recensământul este unul orientativ și nu unul tocmai exact. Dar vreau să spun că totuși chiar dacă am pierdut populație, am câștigat altceva. Am câștigat locuri de muncă. Tot Direcția de Statistică Vâlcea prezintă niște cifre optimiste spun eu. Uite, la 1 ianuarie 2016, acum 6 ani de exemplu, numărul contractelor de muncă în județul Vâlcea era de 75.000. În octombrie anul 2022, ultimele date primite ne prezintă 85.000 de salariați în Vâlcea. Am pierdut populație pe de o parte, cum arată recensământul, pe cale naturală sau din alte motive azi o familie alege mai târziu, față de părinții noștri, când dorește să aibă un copil. Dar avem 10.000 de angajați în plus. Oameni care aduc o pâine acasă, care au un salariu, bani care intră în economie. Este vorba de o forță activă care preia sarcina responsabilității financiare. Deci din punctul meu de vedere, ambele tabele trebuie privite simultan, nu separat. Era foarte grav dacă pierdeam și populație și forță de muncă. Dar lucrurile stau altfel dacă le citim împreună.
Reporter: Bun, dacă tot vorbim de salariați, salariul în Vâlcea, tot potrivit datelor statistice, este pe locul 4 din coadă și lumea acuză, reproșează acest lucru autorităților.
C.R. Au dreptate. Lumea are mereu dreptate. Categoric. Dar dacă tot m-ați provocat, vă invit privim din nou cifrele. Acum 6 ani, în 2016, când am preluat eu mandatul de președinte la Consiliul Județean, salariul mediu net în Vâlcea era de 1.500 de lei. Plus minus, în jurul acestei valori. Foarte mic și atunci. Ne-ar trebui ore să facem analize pe economia vâlceană, ce a mers, ce nu a mers bine, pe lipsa infrastructurii, etc. Faptul că județul nostru nu a pornit tocmai cu dreptul după 1990. Dar iată că în octombrie 2022, salariul mediu în mână, în Vâlcea a ajuns la 3.000 lei. Dublu ca valoare. Nu vreau să se înțeleagă că a reușit Rădulescu să dubleze salariile. Rădulescu nu e agent economic și nu are nici pârghii să decidă el salariul minim sau maxim, cum mai erau unii politicieni locali care își făceau astfel de campanii electorale iluzorii. Rădulescu ce a făcut? A pornit infrastructura acestui județ, în toate zonele. Pentru că dacă nu ai trafic în județ, nu se învârte roata, nu este PIB, nu există un circuit finaciar, nu vin antreprenori. Salut orice primar care oferă sprijin pentru orice tip de investiție privată. Orice investiție e bine venită. În acest an sunt șanse mari ca în sudul județului să avem o uriașă investiție privată care are o altă dinamică salarială, în care Consiliu se va implica astfel încât lucrurile să meargă rapid. La Drăgășani deja există o industrie auto care crește, am vorbit cu investitorii străini care vor să mărească această afacere. Platforma industrială Râureni s-a revigorat, avem un mare proiect european pentru o centrală pe cogenerare, nordul este unul turistic și în plină expansiune. În 2016, economia vâlceană era pe butuci, e un adevăr ăsta, fie că ne place sau nu să admitem. Dar toate se vor așeza, odată și cu autostrada care va traversa județul, uite aici avem o strategie pentru a completa cu încă două noduri descărcarea în județ, chiar dacă în proiectul inițial nu este prevăzut decât un singur nod. Există prins în bugetul național un drum expres și îl sprijinim și noi acest drum expres care să lege municipiul de autostradă și de sudul județului.
Rep: Dar locul 4 din coadă, domnule președinte, la nivel salarial? E foarte puțin.
C.R. V-am spus, Vâlcea își revine și salarial, nu peste noapte, nu am plecat de la zero, ci de la minus, cu un combinat aproape de faliment, cu o altă unitate mare de pe platformă aflată în insolvență, nu dau vina pe greaua moștenire acum, dar am plecat de la un salariu de 1.500 de lei, de la un șomaj mare, dar azi trendul este unul pozitiv. Să nu uităm deci de unde am plecat, număr salariați, salariu mediu, drumuri praf, lipsa de autostrăzi, câteva stațiuni turistice, acum numărul lor s-a dublat aproape, erau cinci acum sunt 9 și în acest an, vom avea zece. Dacă mă întrebați pe mine, 30 de localități din județul Vâlcea au potențial turistic, atât în nord cât și în sudul viticol. Salariile vor crește prin competiție salarială atunci când vin investitorii. Iar într-un județ cu infrastructură vin.
Rep: Ce vă reproșați domnule președinte?
C.R: Ce îmi reproșez… Faptul că nu am intervenit în politica județului mai devreme. Faptul că multă vreme PSD a fost privit ca un partid anchilozat, comunist, știți toate acele epitete cu ciumele care l-au făcut să nu pară frecventabil pentru o lume educată. Toate astea dor atunci când ești membru al unui partid și știi că nu e chiar așa. Treptat eu cred că am reușit să modificăm această percepție. Să întinerim partidul și să oferim substanță. Doar anul trecut la Vâlcea au venit spre noi 1000 de oameni. Și au venit tineri. Au venit muncitori, au venit medici, profesori, avocați, ingineri. Avem o garnitură de primari de nouă geerație, pe care îi cunosc de când făceam munca de teren. PSD este un partid mare, eterogen, atât de mase cât și pentru oamenii de stânga, universitari. Rămânem pe primul loc în opțiunile electorale, tocmai fiindcă reușim să avem dialog și pentru pensionari și pentru antreprenori. Se spune că cele mai liberale guverne au fost Adrian Năstase și Victor Ponta. În Vâlcea eu cred că am reușit să ofer o altă imagine partidului. Din păcate, nu am găsit o cale de dialog cu celălalt partid mare. Suntem la guvernare împreună la București dar în județ, din păcate, nu și nu din vina mea.
Rep: Apropo, lumea se întreabă de ce nu răspundeți acuzațiilor repetate ale președintelui PNL, Cristian Buican? Vă are la mână cu ceva sau mergeți pe varianta unui ignore total?
C.R. Nici una nici alta. Nu îmi place să escaladez un conflict, așa îmi este firea. Eu aș răspunde, dumnealui ar răspunde, eu aș răspunde din nou, el la fel. Am umple paginile ziarelor cu acest senzațional duel al comunicatelor și am pierde la nivel de administrație. Vreau să spun doar atât pe acest subiect, telefonul meu este deschis. Pentru orice politician, orice parlamentar dacă vine cu idei care să susțină Vâlcea. Normal că mi-aș dori să colaborăm. Am o relație excelentă cu parlamentarii vâlceni ai PSD, cu echipa PSD a organizației. Și nu am nimic împotrivă de a colabora cu orice partid politic care are un proiect și o politică pro-europeană, evident cu un fundament național. La nivel de Consiliu Județean avem o majoritate consolidată cu PER. PSD este partid al dialogului, este un membru important în grupul socialiștilor europeni, cu o stângă bine conturată în Europa care deține guvernarea în multe state nordice dezvoltate și cu un nivel de trai ridicat.
Rep: Vorbind de PER, cum evoluează relația cu Mircia Gutău? Există zvonuri că Alianța Binelui ar scârțâi.
C.R. Eu am mers pe o deviză că nu mă bazez pe zvonuri. Cu domnul Mircia Gutău avem un parteneriat de 6 ani, un parteneriat care merge foarte bine și nu văd ce ce l-am schimba. E un proverb la români. Când ceva merge bine, ar fi bine să nu se intervină. Din câte am înțeles și domnul primar are aceeași poziție și a enunțat public că relația cu PSD a mers fără vreun gripaj. Și că prima opțiune a dumnealui este PSD. Deci, nu s-a întâmplat nimic, Parteneriatul Mircia Gutău-PSD este la fel de solid și bazat pe principii ca în urmă cu 6 ani.
Liviu POPESCU
Constantin RĂDULESCU se apropie din ce în ce mai mult de profilul corect al preşedintelui de consiliu judeţean. Este adevărat că a avut şi încă are de îndreptat ceea ce predecesorii, de pildă Ion CÎLEA, au stricat. În timp ce CÎLEA punea, mai presus de orice, propria-i imagine, Constantin RĂDULESCU, fără a şi-o neglija pe a sa, face lucruri necesare şi concrete, bază obligatorie a ceea ce urmează să se întâmple cu necesitate pentru a preface judeţul şi a-l readuce în elita judeţelor României. Începând cu a doua jumătate a anului curent, cu o echipă căreia îi va fi intărit spiritul vizionar, cunoscând şi folosind eficient întregul potenţial al judeţului, cu partidul său la putere, ocolind cu dibăcie unele metehne ultra-stângiste ale formaţiunii politice sub culorile căreia joacă şi piedicile care îi vor fi puse în confruntările electorale din anul viitor, dar şi până atunci, preşedintele RĂDULESCU va putea să inducă RENAŞTEREA VÂLCII.
Frumos articolul, frumos și comentariul! Bravo ziarului!
Stau și mă minunez, atât în ce-l privește pe tovarășul Rădulescu, cât mai ales țuțerii lui ce nu s-au putut abține și l-au preamărit în comentariile de deasupra mea. Noroc că sunt puține, numai două…Dom’ Popescu (observați, vă rog, că nu v-am făcut tovarăș..) se vede că aveți experiență jurnalistică, de pe vremea împușcatului, la ce întrebări încuietoare ați formulat pentru distinsul invitat. Cel puțin, a ieșit ceva?
Ce aflu din comentariul domnului Ion?
– Că este tovarăş cu domnul Radulescu, deci, PSD-ist sau funcţionar (public sau ne-public) la CJ, situaţii care mă obligă să-i admir curajul;
– Că atât eu cât şi doamna Doina suntem „ţuţeri”, deci nu „ţuţări”, ai domnului Radulescu;
– Că nu este tovarăş cu domnul Popescu, ziaristul şi scriitorul, deci comentariul dânsului (al domnului Ion), altfel spus respectivul comentariu este un puseu, trecător ca toate puseurile, după care domnul Ion îşi va reveni, întorcându-se la activităţile-i obişnuite, fără nicio legătură cu scrisul (de mână sau la tastatură).
Ar mai fi vreo doua aspecte, şi mai nesemnificative.
Pe foarte scurt, domnule Ion, luîndu-vă in serios şi fără a vă bănui de ţuţăriat, vă fac o confidenţă: dacă nu apreciem în egală măsură acelaş tablou, melodie, poiezie etc nu înseamnă, neaparat, că unul dintre noi doi este prost sau ţuţăr!
Cu respectul cuvenit, Vlad
Sunt mirat să văd că am reacții la un comentariu ce s-a dorit a fi doar o atenționare către dl Popescu ca, pe viitor, să acorde mai puțin spațiu laudelor unora ce se consideră Sfântul Duh coborât din ceruri. Dacă mi-am împlinit sau nu scopul, rămâne să vedem pe viitor.
Acum, în ce privește ”puseul” meu, domnule Vlad, vă răspund cu drag și cu multă considerație:
1. Termenul ”țuțer” este o variantă cât se poate de corectă a ceea ce numiți ”țuțăr”(consultați dex-ul). Faptul că am folosit o variantă mai puțin uzitată, nu înseamnă că trebuie să ne depărtăm de fond, anume că ați lăudat laudele Rădulescului.
2. Dacă tot m-ați corectat cu ”țuțărul” (țuțerul), vă recomand (cu multă căldură) ca adjectivul pronominal demonstrativ ”acelaș”, să-l folosiți corect, adică ”același”;
3. De asemenea, în loc de ”poiezie” să scrieți ”poezie”, așa cum este corect gramatical;
4. În sfârșit, vă asigur că nu sunt nici psd-eu și nici vreun alt tip de membru de partid și nici nu sunt argat al lui Rădulescu, cu atât mai puțin tovarăș cu el. Acest termen l-am folosit pentru a exprima o asemănare a poliloghiei cu care ne-a împuiat capul, cu ”raportările” de pe vremea împușcatului.
Același respect cuvenit!
DN67B e că după război iar acești bugetari vb că au făcut ei ceva!! Hoția și minciuna e untul și pâinea bugetarilor.