Concluzii: Care sunt zonele unde trăiesc cei mai bogați vâlceni (la munte, sub munte, la deal sau la șes)?

Calcul venituri proprii pe fiecare regiune în parte.

 

Vâlcea de Nord:

 

Bujoreni, Dăești și Runcu –  6 milioane (2023), 5 milioane (2022)

Călimănești, Berislăvești, Sălătrucel, Muereasca – 10,2 milioane (2023), 7,8 milioane (2022)

Brezoi, Mălaia, Voineasa – 8,7 milioane (2023), 6,7 milioane (2022)

Câineni, Boișoara, Titești, Racovița, Perișani – 3,7 milioane lei (2023),  2,02 milioane (2022)

Total –28,6 milioane (2023),  21,520 milioane (2022)

 

Vâlcea Mediană:

 

Budești, Golești, Milcoiu, Nicolae Bălcescu – 13,7 milioane lei (2023) 9,4 milioane (2022)

Olănești, Ocnele Mari, Păușești Măglași, Vlădești – 9,45 milioane (2023) 7,5 milioane(2022)

Băbeni, Mihăești, Ionești, Frâncești, Govora – 15,2 milioane (2023), 13,82 milioane (2022)

Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești – 4,46 milioane (2023),  1,59 milioane (2022)

Șirineasa, Popești, Oteșani, Cernișoara, Roești, Tetoiu, Roșiile, Copăceni –7,15 milioane  (2023) 2,65 milioane (2022)

Bunești, Stoenești, Păușești, Pietrari, Bărbătești, Costești – 6,6 milioane (2023); 3,015 milioane (2022)

Mateești, Slătioara, Stroești, Horezu, Tomsani, Vaideeni – 14,6 milioane (2023) 10,27 milioane (2022)

Zătreni, Livezi, Grădiștea, Sinești, Alunu, Berbești – 9,43 milioane (2023) 8,01 milioane (2022)

Total –80,59 (2023);  56,255 milioane (2022)

 

Vâlcea de Sud:

 

Galicea, Olanu, Drăgoești, Stoilești, Dănicei – 5,93 milioane (2023) 3 milioane (2022)

Drăgășani, Orlești, Prundeni, Voicești, Mitrofani – 19,2 milioane (2023); 17,8 milioane (2022)

Mădulari, Șușani, Gușoeni, Lungești, Ștefănești – 5,15 milioane (2023) 2,18 milioane (2022)

Lăpușata, Lădești, Fârtățești, Stănești, Măciuca, Valea Mare – 5,42 milioane (2023) 2,99 milioane (2022)

Bălcești, Ghioroiu, Lăcusteni, Diculești, Făurești, Laloșu – 6,7 milioane (2023); 3,28 milioane (2022)

 

Total – 42,4 milioane (2022) 29,25 milioane (2022)

 

Total Vâlcea (fără Râmnicu Vâlcea) – 151,59 milioane lei (2023) 107,025 milioane lei (2022)

Râmnicu Vâlcea – 126,76 milioane (2023); 155 milioane de lei (2022)

Total județ: 278,35 milioane (2023), 262,02 milioane (2022), rezultă o creștere pe județ de 16,32 milioane lei. 

Concluzii:

Încheiem aici un maraton economic, o radiografie a județului Vâlcea, la finele anului financiar 2023, având ca material de lucru cifrele Agenției Județene a Finanțelor Publice, sumele defalcate, adică, sumele care se produc pe teritoriul acestui județ.

Față de anul 2022 se remarcă o creștere ușoară a veniturilor per total cu 16,32 milioane, adică un fel de ”creștere Drăgășani”, similară veniturilor proprii ale celui de al doilea municipiu al județului.

Totodată, este prima dată când veniturile proprii ale municipiului capitală de județ se află sub nivelul total al celorlalte 88 de localități. Asta și din cauza descreșterii veniturilor pe municipiu, destul de mari față de anul trecut.

Geografic, zona montană este cea mai scăzută în venituri dar este și cea mai săracă în localități, de aici, această situare probabil pe locul 3. Zona submontană și deluroasă unde se află cea mai mare concentrare de localități este și cea mai bogată în venituri iar locul secund este ocupată de zona de luncă, relife jos specifică sudului județului.

Diferența este destul de mare totuși între veniturile municipiului capitală de județ și cel de-al doilea clasat, municipiul Drăgășani.

Polul din jurul Drăgășaniului este al doilea economic al Vâlcii (19,2), urmat de polul Băbeni (15,2) și polul Horezu(14,6).  Și pe locul 5 avem polul Budești(13,7). Polul Călimănești vine pe locul 6 (10,2 mil)

Cea mai săracă zonă rămâne Țara Loviștei cu 3,7 milioane de lei, iar penultima poziție o deține  Valea Pescenei 4,46 milioane lei. Lucrurile însă se pot schimba radical în cazul Țării Loviștei, odată cu autostrada Sibiu – Pitești.

Liviu POPESCU