Cine este prințesa inmormântată la Mănăstirea Cozia, alături de Mircea cel Bătrân
În Mănăstirea Cozia odihnește, lângă, mormântul lui Mircea cel Bătrân, ctitorul sfântului lăcaș, Maica Teofana, o prințesă din Evul Mediu, care avea să se călugărească acolo. Ajunsă pe malurile Oltului, a trecut la cele veșnice la 1605 sau 1606, la puțină vreme după ce fiul său avea să fie ucis în apropiere de Turda.
Conform surselor, Teodora Cantacuzino (sau Tudora) a fost membră a faimoasei familii, sora lui Iane Cantacuzino (înalt dregător la Constantinopol și, apoi, ban al Craiovei). Se născuse în Epirul grecesc, undeva în zona Bizanțului, fie la 1530, fie la 1535. Cronica lui Radu Popescu, referindu-se la persoana sa, precizează că „mumă-sa [a lui Mihai Viteazul, n.n.] au fost de la Oraș dela Floci [sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”
Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, a cărui istorisire nu s-a păstrat în forma ei originală. A fost tradusă în limba poloneză și din aceasta în latină și parafrazată de alt contemporan care fusese la curtea lui Mihai, Baltasar Walter, originar din Silezia, a cărui carte a apărut în 1599, pe când Mihai mai trăia. Walter spune că urcarea în scaun a lui Mihai Viteazul a fost sprijinită de Iane (Cantacuzino), fost ban al Craiovei, care era capuchehaia la Țarigrad și era lui Mihai „avunculus, vel matris frater, graecus”. Așadar, în jurul lui Mihai se admitea că mama lui, Tudora, era sora grecului Iane, fost ban al Craiovei.
Maica Teofana, cum avea să fie cunoscută, a lăsat și un testament în care precizează că este cu adevărat mama domnitorului. „Eu, roaba Domnului Iisus Hristos, călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda. Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale. Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea (…)“, scrie în documentul păstrat la Cozia.
Se pare că acolo, la Târgul de Floci, Teodora (Tudora) adunase o avere impresionantă. Cu ea îi va cumpăra scaunul domnesc voievodului Mihai Viteazul, după ce acesta fusese stolnic la curtea lui Mihnea Turcitul și, din 1593, ban al Craiovei, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău, care avea să stea pe tron un an și o lună. Lăzi întregi pline de galbeni au ajuns la Poarta Turcească, așa că Mihai a devenit domnitorul Țării Românești la 1593. Este momentul în care Teodora (Tudora) se mută la București, din zona Giurgeniului, stabilindu-se la Curtea Domnească de aici.
Mihai pleacă în campaniile din Transilvania, așa că la 1599, Doamna Teodora (Tudora) lasă Bucureștiul, pentru a se stabili pe Olt, la Schitul Ostrov și, de aici, la Sfânta Mănăstire Cozia. Devine maica Teofana. Dar intrigile-s puternice încă de pe atunci. Pentru a elimina orice suspiciune, maica Teofana redactează, în timpul vieții, testamentul de la Cozia, în care precizează, clar, că este mama domnitorului Mihai Viteazul. După uciderea acestuia, în 1601, refuză aproape orice contact cu mediul înconjurător, chiar și hrana. Decedează în 1605 sau 1606 și este înmormântată în pronaosul bisericii mari al Mănăstirii Cozia.
