Cele mai frumoase 10 locuri din Vâlcea (unicat în România) pe care este obligatoriu să le vizitați

La nici 30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe Valea Oltului, se află minunea judeţului, una din cele mai rare descrieri geografice a frumuseţii, a pitorescului, unică în România.

O cascadă uriaşă de aproape 50 de metri înălţime care ţese o perdea de acolo de deasupra stâncilor până în bulboana din vale. Este un picaj de apă, pârâul se transformă într-un prădător al văzduhului care ţinutuieşte flămând prada dinspre măruntaieie Geei. Este minunat acest tumult de apă care jos are o poartă spre infern. E acolo, o stâncă uriaşă despre care s-ar spune că afost pusă de atlanţi să astupe gaura iadului. Iar apa sfinţilor să o înece pe veci.

Dar nu e asta tot. Minunea e acolo sus. Cascada nu apare din senin ci…la nici doi kilometri de mers pe jos se ajunge acolo, unde cineva, omul, a construit această divină reprezentare a raiului. Pentru că printr-un abis rotund, plin de stânci, o scară improvizată de om, din capete de rocă se coboară la esenţă. Un tunel lung de 50 de metri şi înalt de 3-4 metri este coridorul săpat prin munte, de unde se aruncă Lotrişorul. Da, cascada este capătul unui drum prin subteran, un culoar al destinului, pe unde curge acest pârâu.

7. Cheile Bistriței

Cheile Bistritei au o lungime de 600 de metrii si sunt cele mai inguste chei in calcar din tara, fiind declarate rezervatie naturala. „Vinovat” de formarea acestor chei prin muntele de calcar este raul Bistrita care izvoraste din Muntii Capatanii. Cheile Bistritei fac parte din Parcul National Buila-Vanturarita, acesta find cel mai nou si cel mai mic Parc National din tara.

Chiar la intrarea in Chei pe partea dreapta pe malul raului Bistrita pe peretele de stanca sunt sculptate doua cruci, una mai mare de 5 metri si una mai mica. Pe langa relieful sapat de rau in calcarul muntilor, un punct de atractie al acestor chei este cele 22 de pesteri care se gasesc in aceste chei. Cele mai cunoscute sunt Pestera Liliecilor si Pestera Ursilor. La Pestera Liliecilor (sau pestera sfantului Grigorie) se poate ajunge din curtea Manastirii Bistrita, strabatand distanta de la manastire pana la pestera insotit de o maicuta care este si ghid.

6. Mănăstirea Vârful Romani

Suntem la Vârful Romani, cea mai nouă staţiune a Vâlcii. Peste 100 de cabane, case şi pensiuni se strecoară pe drumurile aspre de munte, în toate direcţiile, cu brazi în spate şi cu o privelişte ameţitoare spre Vârfurile Ursu, Nedeea, Parângul Mic…

În mijlocul acestui loc de poveste, se află meteora. Sfânta Mănăstire Vârful Romani, o bijuterie zidită de omul de afaceri Dumitru Creştin, în memoria fiicei sale, trecută spre cer la 24 de ani. Şi L-a adus aici, pe creasta muntelui, la 1620 de metri altitudine, pe Dumnezeu să predice pentru Vâlcea.

După brazi, în locul unde lupii stau iarna la taifas, unde acvilele se împreună cu dârele de avion sus, pe ceruri, unde jneapănul şi tisa fac poeme, aici glăsuie vecernia.

5. ”Transalpina Vinului”

La Prundeni, cu fonduri europene, în județul Vâlcea, se apropie de finalizare cel mai frumos drum, o cărare care merge prin ”pădurile” viticole ale județului, o arteră care șerpuiește, sus, pe ”creasta” molcomă a dealurilor însorite, de unde strugurii Vâlcii privesc spre răsărit, cu un zâmbet cristalin.

Cozia este mijlocul unuia dintre cele mai frumoase parcuri naturale ale României, viitor patrimoniu UNESCO, parcul care include muntele, cheile, cascadele, clima arctică cu cea mediteraneană, un paradis în care, cu siguranţă, Creatorul a pus primul om să iubească natura şi cerul. Un Sfinx absolut uimitor reazemă Cozia şi se uită spre nord, sub grădina Raiului. Grădina Bulzului, cum i se mai spune. Aici s-a făcut lumea, se zice, aici, între Vârful Cozia şi Vârful Omul (Coziei). Aici, lângă stânele Simniceanu, Mocirle, mai sus de Fântâna Albului, aici mai faci un pas şi te strecori pe uşa raiului şi apoi te plimbi un pic, atât timp cât sfinţii sunt la masă.

Cascada Scoruș are o înălțime de peste 100 de metri, căderea de apă fiind în proces de omologare pentru a fi catalogată drept cea mai înaltă din România. Cascada este deja o destinație de turism, mii de turiști sosind în Mălaia, pe Valea Bucureasa, pentru a o vedea.

Cascada Scoruş a fost descoperită din întâmplare, în urmă cu câteva luni, într-un teren sălbatic din Munții Lotrului, în zonă neexistând niciun traseu turistic.

În realitate, există un grup de două cascade, una de 25 de metri și una de 105 metri, unite printr-un canion lung de 300 de metri. Cascada de 105 metri, cunoscută drept Cascada lui Ciucă sau Cascada Scoruș, e formată din două etaje, din care unul are peste 80 de metri cădere de apă.

Grupul de cascade se află la aproximativ 2 kilometri de drumul național DN 7A, pe o potecă de munte, într-o zonă sălbatică a Munților Lotrului.

1. Cabana Cheia și Cheile Cheii

Este unic, este sublim, este un paradis. Este locul unde toți munții din Yellowstone-ul Vâlcii s-au adunat la sfat, lăsând râul Cheia să se joace, să se zbenguie, pe sus, pe jos, pe sub.

Canionul Cheii, Cabana Cheia, John, Pahomie, drumul inițierii spre pântecul acestui frumos colț de Românie, totul converg spre a spune muritorului care a străbătut ceva la viața lui, că aici, În România, avem un loc unicat. Avem Edenul într-o proiecție atât de spectaculoasă, încât și îngerii parcă renunță pentru câteva ore la Raiul ăla de sus, să stea aici, la taifas, la o fasole la tuci, la un folk, la o bere, la orice.

Nu, nu există un loc altfel în toată țara, așa cum l-a făcut Ionuț Dumbrăvescu, la Cheia. A recreat natura, înnobilând-o, i-a pus o fundă și a oferit turiștilor cel mai frumos cadou

Aici mă simt bine, în toată Țara Cheii, în tot regatul caprei negre, la buza canionului care este terapie de suflet, în umbra stâncilor albe, în susur de apă cristalină, la marginea a peste 90 de peșteri misterioase.

Aici Cheia iese și intră de câte ori vrea ea din munte. E o adolescentă zbanghie care te iubește ucigător de sălbatic. Și de care te îndrăgostești definitiv.