Cel mai vechi drum din Vâlcea (DN 7D) îngroapă în loc să salveze economic județului nostru

Pe vremuri, când Valea Oltului era un defileu de nestrăbătut, romanii și ulterior toate națiile Europei au folosit acest drum, singura cale care lega Apusul de Orient, pe ruta cea mai scurtă.

Vorbim de drumul Loviștei, drumul care leagă Câineniul de Argeș, tăind una din cele mai frumoase depresiuni intramontane din România.

Acum 2000 de ani, romanii au venit prin dosul Coziei și au ajuns în Ardeal pe DN 7D, de altfel este zona care abundă în castre romane. Oricum de la Brezoi spre Călimănești nu se putea trece și nu s-a putut circula secole multe. Așadar calea folosită de armate, de caravanele cu mărfuri, de cruciați în Evul Mediu a fost actualul drum de pămât al Țării Loviștei.

Legendele arată ca lupta Posadei și atacul angevinilor asupra Țării Românești a avut loc folosind această cale. Istoria spune că insăși Țara Românească a germinat aici, în această zonă iar dinastia Basarabilor pleacă din Loviștea.

Astfel drumul a fost unul de o importanță crucială în Evul Mediu, cruciadele și ulterior drumul mătăsii, al caravanelor comerciale care lega Vestul de Orient aici a fost. Stau zălog zecile de monumente, de pietre sculptate, de cruci malteze, de pietre tombale, toate semne ale importanței unui drum fundamental pentru istoria românească.

Drumul își pierde din importanță după 1700 odată cu spargerea defileului Oltului și realizarea actualului traseu al DN 7, Brezoi-Călimănești. Dar el rămâne inima Țării Loviștei, drum care leagă în șirag 4 din cele 5 comune loviștene: Câineni, Boișoara, Titești și Perișani.

Este linia frontului apărată cu greu în 1916 de generalul Praporgescu și armata română s-a retras nu după lupte dramatice, apărând această cale, în Marele Război de Întregire.

Drumul a fost pietruit de Ferdinand și în perioada interbelică s-a pus piatră spartă între Perișani și Sălătrucu.

După 1945, comuniștii l-au abandonat. Nu au făcut nicio investiție în această parte de județ. Poate și pentru că aici, comunismul nu a prins. În Munții Făgăraș care se împart pe acest drum între Vâlcea și Argeș, au existat adevărate gherile de partizani iar nu de puține ori activiștii roșii au fost prinși, dezbrăcați și siliti să-și mănânce la propriu carnetele de partid.

Așadar 1989 prinde zona fără infrastructură, în anul revoluției niciun drum nu era asfaltat în toată Loviștea, atât a fost de mare ura regimului comunist pentru comunele de moșneni din nordul județului.

Drumul principal primește indicativ județean, DJ 703H la fel cu cel din Argeș. Dar nu se întâmplă nimic. Rămâne până în 2003 un drum județean de pământ. În anul 2003, Anton Mițaru, președintele CJ Vâlcea din acea vreme, împreună cu premierul Adrian Năstase decid mai multe modficări în zonă. Divid comuna Perișani și reînființează comuna Titești, transformă împreună cu Nicolescu de la Argeș acest drum județean în drum național pe tot sectorul Câineni-Curtea de Argeș. Vin cu promisiuni electorale de asfaltare. Numai că Titeștiul este câștigat nu de favoritul lui Năstase. Iar zona este lăsată din nou de izbeliște.

Argeșenii reușesc după 10 ani să nu mai creadă în promisiuni naționale și declasifică acest drum înapoi în drum județean. Vâlcenii când să facă același lucru, apare un senator PPDD (Butnaru) care promite marea cu sarea iar din promisuni rămâne sarea.

Orban, când a fost ministru al Transporturillor reușește să asfalteze vreo 5  km cu totul pe acest drum, în zona Câineni și Perișani iar la Titești, o obște finanțează 400 de metri în zona centrală.

Acum 3 ani, DN 7D intră din nou în povestea declasificării, numai că guvernarea PSD o lălăie atât de mult încât nu mai apucă să ducă până la capăt demersul cerut de Consiliul Județean. La putere vin liberalii și nu primim nicio veste.

În vara trecută, deputatul Cristian Buican caută o soluție pentru acest drum, numai că ce dorește el nu satisface condițiile. DN 7D nu e pe nicio listă de investiții a CNAIR și nici pe vreun masterplan. Normal, DN 7D este de 3 ani în procedură de declasificare iar în realitate el nu are cum să fie Drum Național!

Oricum este o anomalie totală denumirea. Nu poate să fie Drum Național, un flentic de 30 de km care nu respectă nici lățimea, o uliță de pământ care leagă comuna Câineni de granița județului Vâlcea, dincolo fiind un drum județean.

Contrazice ideii de drum național: Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu Capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes strategic național.

Acesta nu poate fi decât un drum județean care  asigură legătura între reședințe de comună și se află pe teritoriul unui județ. 

Așa că insistăm pe lângă ministrul Drulă să se ocupe cât mai urgent de acest drum, de declasificarea acestuia. Consiliul Județean îl poate reabilita fie din buget propriu, fie prin programe europene sau guvernamentale. Menținerea lui ca drum național este o anomalie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *