Care mai sunt localitățile din Vâlcea care ar putea deveni stațiuni turistice?

În prezent, Vâlcea deține în patrimoniul turistic un număr de 9 stațiuni. Trei dintre acestea sunt stațiuni turistice balneare de interes național – Călimănești (cea mai mare din România, împreună cu Căciulata), Băile Olănești, Băile Govora, o stațiune montană de interes național – Voineasa, o stațiune tradițional – montană de interes național Horezu, O stațiune cultural- montană de interes local – Brezoi, o stațiune balneară de interes local – Ocnele Mari și două comune atestate stațiuni turistice montane de interes local – Vaideeni și Mălaia.

Până în 1989, În Vâlcea erau doar 5 stațiuni turistice – Voineasa, Călimănești, Olănești, Govora și Ocnele Mari, ultima însă pierzându-și acest statut după 1990 dar recuperându-l în urmă cu trei ani.

În cursul acestui an, Vâlcea se va îmbogăți cu o nouă stațiune care zse află în pline demersuri pentru a dobândi acest statut, este vorba de Costești, localitate care fusese la un pas de a primi acest satut în urmă cu 120 de ani, fiind în atenția regelului Carol I care obișnuia să vină des în zonă.

Așadar la finalul anului 2023, Vâlcea va avea un nunăr de 10 stațiuni turistice care să acopere o gamă variată de oferte balnear, montan, tradițional, cultural, etc. Un număr care consolidează astfel poziția județului nostru pe harta destinațiilor turistice din România. Altfel spus, 11,2% dintre localitățile județului sunt zone atestate oficial turistic.

Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt deja închise pentru Vâlcea, dimpotrivă mai sunt și alte localități care pot mări această zestre turistică, urcând procentul zonelor care ar putea fi atestate oficial turistic.

Astfel am putea avea primele două localități turistice din sudul Vâlcii. Cea mai avansată pe acest parcurs este comuna Prundeni, unde cel puțin 5 pensiuni -cramă sunt deja funcționale, existând proiecte pentru alte 10 în următorii an. Un amplu proeict de-a lungul unui drum de 11 km, Transalpina vinului ar putea genera atestarea Prundeniului drept stațiune turistică în nișa turismului viticol.

Și tot în sud, Măciuca este o destinație turistică, creată în jurul complexului realizat de omul de afaceri Dan Nițu și care reușește să combine wellness&spa cu varianta turismului cinegetic, turism de tradiții, turism cultural, divertisment. Se pare că în Măciuca și alți antreprenori sunt amatori de a merge pe această variantă a turismului.

Sălătrucel, cea mai avansată localitate în nord la nivel de structuri de cazare, Câineniul și Perișaniul sunt cele trei comune cu potențial turistic la care se poate adăuga Berislăveștiul. Iar în bazinul Horezu, avem Slătioara și Bărbătești, ambele comune având proiecte ample pe acest palier, precum și Stoenești. Și nu în ultimul rând Muereasca dar și Dăeștiul sunt localități care pot asigura un viitor turistic, precum și zona viticolă a Drăgășaniului. Și să nu omitem Vlădeștiul sau Păușești Măglași care au și ele proiecte pe aceste axe.

Altfel spus, în Vâlcea, cu mari șanse, cu ample proiecte și demersuri, s-ar ajunge la un număr de 25 de zone sau localități atestate turistic. Dar pentru asta este nevoie de o strategie globală chiar a Consiliului Județean, constituirea unei asociații care să includă toate localitățile care au germeni turistici. Sprijinirea totală a celor care investesc în turism. Mă refer la un sprijin uriaș pentru antreprenorii care îndrăznesc să dezvolte pensiuni, hoteluri, campusuri și complexe turistice, parcuri de rulote, parcuri de aventură, valorificare a resurselor minerale (izovoare cu apă sărate, sulfuroasă, etc).

Deci cu un total de 30% localități cu regim turistic din 89, Vâlcea poate sta foarte bine pe podiumul de trei, național. Asta nu se face de azi pe mâine, pentru asta, așa cum am spus, trebuie un proiect amplu, mare, la nivel de județ, unul care să poată duce la bun sfârșit acest MasterPlan turistic pentru Vâlcea