Care localități ar dispărea în urma unei reforme adiministrative și care ar rămâne în picioare?
De la o vreme se tot discută despre o reformă administrativă, despre o comasare de localități, o reformă menită a stopa declinul bugetar, de a reduce din risipirea banului public în zone negre, unde degeaba statul investește dar nu se returnează nimic din punct de vedere economic.
Din punctul meu de vedere este clar că harta României ar trebui redesenată dar acest lucru trebuie făcut funcție de mai mulți factori care să implice nu doar o statistică a populației ci cu totul alte aspecte care țin mai mult de economia zonei și poate mai puțin de populație, pentru că sunt localități care deși au o populație redusă, au o economie locală extrem de bine structurată poate mult mai bună decât economia unor localități mari. Este ca și la state, Luxembourg, Slovenia, Letonia au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât în Italia sau Spania. La scara mică avem localități cu un PIB per capita care încalcă preconcepțiile sumare economice.
Luăm cazul Vâlcea, pe care îl cunoaștem. Nu întotdeauna o comună mică este și săracă. În județul nostru, din cele 89 de localități, 4 se pot autofinanța, potrivit calculelor bugetare. Râmnicu Vâlcea, Horezu, Budești și Mălaia. Sunt 4 localități care nu primesc alocări bugetare de la guvern, la întocmirea bugetului și dacă le privim cu atenție nu coincid deloc cu harta demografică. Avem un municipiu, un oraș, o comună metropolitană și o comună montană, capitala hidroenergetică. Care însă pot trăi foarte bine din veniturile proprii. Harta demografică a județului este cu totul alta. Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Călimănești. Acestea sunt cele 4 localități funcție de populație. Deci nu se suprapune deloc harta populației cu harta economică. Ce vom desființa atunci? Localitățile funcție de populație sau funcție de economia locului. Eu cred că mai degrabă, criteriul economic este fundamental, altfel se produce un haos și o convulsie din punct de vedere al PIB-ului. Și riscăm să aruncăm copilul din copaie, împreună cu apa.
Sau nu toate localitățile mici sunt și cele mai sărace. Avem în Vâlcea trei localități sub 1000 de locuitori: Mitrofani, Titești și Runcu. Dar acestea nu sunt în coada clasamentului economic. Dimpotrivă, două dintre acestea Mitrofani și Runcu devin rai imobiliar, ambele fiind în zona riverană a două municipii iar doar în ultimii doi ani, raportat la populație, numărul de noi case construite este printre cel mai mare din județ. Titești-ul este la fel de targetat, având în vedere că în câțiva ani, Autostrada Sibiu-Pitești va trece la doar 8 km distanță. Ca să nu mai spun de Mălaia, o comună cu 1.500 de locuitori dar care se află pe locul 4 (!!!) în PIB per capita în județul Vâlcea. Sau cazul Făurești, o localitate sub 2000 de locuitori care după investiția privată într-un hub IT, compania mutându-și chiar sediul social aici, va arunca localitatea pe primele locuri în topul economic al PIB per capita. Și nu e singura care a avut șansa unor mari investitori să vină aici. Galicea, Slătioara sunt localități unde au ajuns investitori mari care vor schimba morfologia bugetului propriu de venituri și cheltuieli.
Așadar, criteriul economic și prognozele pe acest palier sunt cele care ar trebui să stea la baza unei comasări și reforme economice. Care să nu se facă peste noapte, ci pe o durată de timp, cu niște deadline-uri. O astfel de reformă să spunem că ar da un termen final de 2028. Iar până atunci se pot face următoarele sau se pot propune următoarele decizii.
O reformă ar trebui să spună următoarele pentru anul 2028: Localitățile care se pot autofinanța, adică își construiesc bugetul de funcționare, fără sprijin guvernamental, nu se comasează. Asta ar trebui să fie regula primă.
A doua regulă, localitățile care reușesc să strângă un buget de minim 50% din necesarul de funcționare trebuie să intre în discuții pe caz. Urmărită dinamica economică din ultimii ani și dacă este una progresivă care oferă prognoze optimiste de atingere a acestor puncte, atunci acestea rămân autonome. Nu poți desființa de exemplu Mihăești sau Frâncești, Bujoreni sau Dăești, care au dinamică pe acest palier, chiar dacă la această oră din veniturile proprii reușesc să adune 70-80% din bugetul necesar
Iar ultimul caz, localitățile care strâng sub 50% din necesarul de buget, termen de analiză final 2028, acestea se pot comasa. Cu alte cuvinte, localitățile care până în anul 2028 nu reușesc să se apropie de jumătate din bugetul necesar ar urma să fie comasate direct. Asta este o temă și pentru administrațiile locale. Care pot fi puse la muncă în următorii ani. Dacă mai vor un mandat dacă vor să consolideze finanțele proprii atunci vor alerga după aducerea de investitori privați de calibru, vor îmbunătăți sistemul de colectare vor face tot ce este necesar pentru a surpaviețui teritorial după anul 2028.
Asta înseamnă din punctul nostru de vedere o reformă administrativă. Una bazată pe economie, pe prognoze economice și în niciun caz pe populație. Dacă am judeca așa, la această oră, în Vâlcea, din 89 de localități, 42 strâng din taxe și impozite locale sume cuprinse între 40% – 110% din bugetul necesar, restul de 47 ar urma să fie comasate. Dar așa cum am spus, termenul de 2028 este unul rezonabil, pentru că între acestea 47 de localități, la această oră, sunt în derulare investiții private care pot smulge comunele respective din zona neagră.
Liviu POPESCU
