Care este profilul turistului care vine la Vâlcea și care este stațiunea care s-a prăbușit total în topurile de turism
Vâlcea a intrat în topurile naționale turistice de ani buni în primele zece județe. De regulă ca număr de turiști suntem pe locurile 8-10 iar ca înnoptări undeva pe locurile 4-6. Este rezonabil având un număr de 8 stațiuni turistice atestate și foarte variate, de la stațiuni medicale, stațiuni montane, de agrement, de patrimoniu, culturale etc. Dar care este profilul turistului din Vâlcea și unde putem lucra pe acest profil, pentru că vorbim de cel care cheltuie bani în stațiuni, în județ, bani care se regăsesc în bugetul local?
Vâlcea nu este un județ pentru turismul de high class. Nu avem Predeal, Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Bran, Moeciu, Mamaia, etc. Deci Vâlcea nu este încă străbătută de turiști cu bani mulți pentru că nici nu avem locații premium. Nu avem niciun hotel de 5 stele în județ. Vâlcea este un județ pentru Middle Class și Lower Class. Cu potențial însă pentru High Class dar pentru asta este nevoie de investiții.
La această oră singura locație pentru un Middle Class ceva mai în partea de sus a acestei zone sociale, rămâne Obârșia Lotrului. Sporturile de iarnă, în special schiul se adresează unor oameni cu venituri ceva mai mari decât media pe țară. Nu poți face schi cu un salariu net de 3000 -3.500 lei. Este o certitudine. Aici autoritățile județene și cele din Voineasa trebuie să investească, să aibă proiecte și strategii pentru a transforma perimetrul respectiv într-o zonă premium. Pentru că există clientelă. Lacul Vidra poate fi valorificat, domeniul schiabil extins, hoteluri sau spații de cazare de 4-5 stele. Aici avem o dimamică foarte nuanțată care poate exploda dacă știm să valorficăm tot arealul care se numește domeniu schiabil. Aici poate câștiga întreaga zonă Brezoi – Mălaia – Voineasa, punându-și măcar în target de urmărire zona Moeciu – Bran. Mai ales că în 6 ani ar putea ajunge autostrada până la Brezoi iar timpul de deplasare spre și dinspre capitală se reduce la 2 ore.
O zonă care poate fi iarăși dedicată Upper Class-ului turistic vine din sud, în arealul turismului viticol. Ca și schiatul, turismul viticol combinat cu unul cinegetic pot da o altă imagine economică PIB-ului pe bazinul Drăgășani. Este clar, turismul viticol și cinegetic se adresează strict persoanelor din zona bogată a societății, cu venituri de peste 1.500 – 2000 de euro. Turismul viticol este pentru bogați, asta e o axiomă deja.
Bun, deci avem două zone unde pot fi atrași banii sau turiștii cu resurse financiare mari. Pentru moment nu îi avem sau prea puțin în zona Drăgășani. Dar acolo se lucrează ca și la Voineasa. Pentru a avea așa ceva în viitor.
Călimănești – Căciulata este clar stațiunea clasei de mijloc. Pe toate palierele. De la turismul social, cel de agrement, medical. Aici avem și oameni din clasa de mijloc cu venituri mai mari decât media pe țară dar și mai modești. Stațiunea vâlceană a câștigat pariul, în această vară dublându-și lunar populația rezidentă. A existat o explozie de structuri de cazare, în 5 ani, numărul acestora aproape că s-a dublat și a fost valorificat tot arealul dintre Jiblea și Cozia. Și se lucrează la un proiect care se extindă zona până la Seaca. De departe pe zona balneo, Călimăneștiul ocupă primul loc pe țară și este cel mai mare miracol în turism în 30 de ani, de la stațiunea modestă a turismului social (lower class) la destinația preferată a clasei de mijloc din România. Dacă ar putea să atragă și High Class? Se poate dar investițiile trebuie să fie duble. De la Spa-uri exclusiviste, de 5 stele, o telecabină spre Cozia, unități de cazare premium, golf, echitație, nautic etc. Atât autoritățile cât și agenții economici trebuie să dezvolte, să investească bani frumoși pentru a atrage bani frumoși dacă vor să se deschidă și pe segmentul High Class.
Tot o stațiune pentru clasa de mijloc este Băile Olănești. Ocupă locul 2 în Vâlcea dar undeva sub jumătate din nivelul de pondere economică al Călimăneștiului. Este o stațiune fidelizată, a turiștilor care vin regulat aici pentru că este, la nivel național, cea mai complexă și completă stațiune medicală, având aproape 30 de izvoare minerale. Din păcate, spre deosebire de Călimănești, Olăneștiul s-a dezvolatat destul de comasat in doar o singură parte, oferind senzația de aglomerare, în condițiile în care stațiunea dispune de un areal uriaș spre Tisa, Gurguiata, Pietriș, Comanca, Olănești Sat. Abia de câțiva ani se lucrează la extinderea stațiunii. (din totalul arealului urban doar 10% este concentrat în zona centrală). Așadar Băile Olănești au un potențial uriaș. Nu putem vorbi aici de High Class turistic, stațiunea se adresează de regulă Middle și Lower Class. Momentan există o mulțumire a agenților economici cu profilul turistului din stațiune.
Pe următoarea poziție ca interes balnear avem o intrare deja consacrată de doi ani – Ocnele Mari. O stațiune care până în anii 90 era de regulă pentru Lower Class dar treptat, apariția unor complexe private elegante, construcții frumoase, diversitate de oferte, Ocnele Mari țintește turismul Clasei de Mijloc. Și o face bine, zona ștrandurilor arată cu totul altfel, apar parcuri de aventură, se vorbește de proiecte de spa-uri moderne care să țină sezonul deschis și în extra-vară. Ocnele Mari este supriza plăcută a turismului vâlcean care, dacă o țin așa, autoritățile și agenții economici din privat, se poate vorbi peste vreo 5 ani de o destinație clară pentru Clasa de Mijloc chiar dacă din zona platformei de jos a veniturilor. Este acolo o echipa dinamică, motivată și care face cu plăcere ce face.
Din păcate, topul turistic și chiar destinațiile turistice cunosc un mare absent. O stațiune care a mai rămas doar cu numele în acest domeniu. Ne referim la Băile Govora. Stațiunea balneară care a fost depășită de Horezu, Brezoi și Mălaia, nu doar de cele de mai sus. Cu doar 8000 de turiști pe toată vară de opt ori mai mai puțini decât la Călimănești, de 6 ori mai puțin decât la Olănești, sub cei 15.000 ai Ocnelor, sub 10.000 ai Brezoiului, Govora își dă obștescul sfârșit. După 22 de ani de incomptență managerială, Băile Govora părăsește topul turistic al Vâlcii și iese din sfera destinațiilor turistice din România, prăbușindu-se complet în anonimat. Exemplul cu celebra vedetă pop americană care pur și simplu a fugit din Govora, după prima noapte de cazare este concludent. Linștea, aranjamentele(pactul) probabile între administrație și agenții economici au colapsat ducând în derizoriu ideea de turism în Băile Govora. Este foarte greu un reviriment. Nu vorbim de o prăbușire la zero, ci de un minus mare (perigeul turismului), astfel încât, chiar și pentru o e echipă nouă, dinamică, tânără care se prefugurează la orizont, după 2024, va fi foarte greu de stopat declinul. Nicio investiție, niciun investitor privat, nicio structură cazare, nicio ofertă, plină de ruine, mai nou, catastrofa prezenței unor arhitecturi rrome chiar în centrul stațiunii, tiate acestea vor grăbi falimentul total al stațiunii. care a ajuns chiar și pentru clasa cu venituri mici o destinație de refuzat. Sunt pensionari din România care refuză bilete de tratament la Govora! Renumele acestei stațiuni fantomă a ajuns unul național. Ăsta este exemplul sinistru care trebuie predat în școli specializate despre cum a decăzut, cum a murit o perlă a turismului balnear interbelic, în doar 20 de ani. Se poate vorbi, în viitorul apropiat despre ștergere turismului govorean de pe hartă, ceea ce ar fi un dezastru pentru Vâlcea. Vinovații acestui uriaș dezastru vor scăpa nepedepsiți deși aceștia au dus la sărăcirea populației, desființarea liceului și pe viitor a școlii gimnaziale unde clasele 5-8 învață într-o singură serie și clasă. Este atât de avansat cancerul în Govora, încât speranțele pentru o altă soartă tind câtre zero.
Horezu își menținea trendul de stațiune pentru clasa de mijloc, turismul de tranzit, turism monahal și montan. Este prematur să vorbim de perspectivele unui turism pentru High Class, totul depinde de investiția în drumuri, curent și pârtie de schi la Vârful Romani. După ce se vor rezolva aceste aspecte și proeictul Murotti va demara atunci vom putea aborda și acest tip de turism pentru cei cu bani. Mălaia este o supriză plăcută dar aici este vorba de un turism pentru o clasă de mijloc așa cum este și Brezoiul. Momentan, Brezoiul este o stațiune elitistă, dată fiind perioada festivalurilor din vară. Dar nu e suficient pentru turism doar atât. Proiectele anunțate de administrație însă vor putea să diversifice acest turism.
Așadar Vâlcea rămâne o destinație turistică pentru clasa de mijloc cu precădere și pentru clasa cu venituri mici. De aceea, în topuri suntem în urma Constanței, Brașovului, Bihorului și Prahovei chiar. Dar suntem cel mai dezvoltat județ turistic pentru clasa de mijloc. Ceea ce este foarte bine și lucrurile se pot schimba în viitor. Depinde foarte mult de cât de mulți bani vor fi atrași, ce investiții mari se poat face. Și, foarte important, dacă hotelierii și toți proprietarii de structuri de cazare vor renunța la individualism și vor colabora. Una este să te cazezi într-o pensiune și după două zile să vrei să pleci pentru că nu ai ce face și alta este ca după 7 zile pline de activități diverse să dorești să te reîntorci în același loc. O colaborare între operatori de transport, agenții de turism, hotelieri, administrație, biserica, direcții de cultură, proprietari de parcuri de distracție, de aventură, consiliul județean ar face din Vâlcea chiar un județ de neocolit.
